enerale privind administratia publica

Administratie publica (conducerea sociala) -reprezinta mecanismul de organizarea si coordonare arelatiilor sociale aparute intre participantii la ele

a)Trasaturile administratiei in domeniul social sunt urmatoarele>

*Apare  numai acolo unde ste o activitate in comun a  oameni

*  Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre membrii scoetatii cu ajutorul influentei

*Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii

*Se bazeaza pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la activitatea in comun unei vointei.

*Reprezinta o  calitate interna a unui sistem integru al carui elemente principale sunt:subiectul,(elementul conducator)obiectul,.(elementul condus).

b) Conducerea sociala cuprinde in sine 2 forme mari de activitate sociala.

1.                  conducerea statala – este exercitata de un sistem de structuri statale cu functii legislat.executiva.judecatoresti.Apara interesele intregii societatii in toate domeniile economice,culturale,educationale.

2.                  apolitice,culte religioase,sindicate.Apara interesele persoanelor intr-un domeniu determinat.

Deosebiri:

a)                  mijloacele de influenta pe care le folosesc ( met constrangerii si met convingerii)

sfera intereselor pe care le promoveaza si apara ( interesele populatiei in toate domeniile vietii/a unui grup restrans de persoane dintr-un domeniu – obstesc.

Conducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate pentru dezvoltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia.Ea se bazeaza pe o anumita subordonare a vointei oamenilor –participanti la relatiile de administrare.Principalul obiect de influienta al conducerii sociale este comportarea participantilor la activitatea comuna si relatiile dintre ei.

b.Determinati corelatia dintre elementele componente ale administratiei in domeniul social.

Principalele elemente componente ale administratiei in domeniul social sunt subiectul adica elementul conducator si obicetul –elementul condus care permanent interactioneaza pe bazele autoorganizarii si autoconducerii.Conducerea sociala se bazeaza pe o anumit asubordonare a vointei oamenilor-participanti la relatiile de administrare, deoarece aceste relatii au o manifestare volitiv-constienta.Vointa celor ce conduc este prioritara vointei celor condusi. De aici apare si autoritatea conducerii sociale care indica ca subiectul administrarii formeaza si realizeaza vointa dominant iar obiectul administrarii se subordoneaza ei.Administrarea presupune nu doar o interactiune interna a elementelor sistemului dar si o interactiune a sistemelor de diferit nivel ierarhic.Astfel precum se subordoneaza obiectul subiectului intrun anumit sistem tot astfel se subordoneaza sistemul ierarhic inferior celui ierarhic superior.

c.Evaluati locul si rolul administratiei in domeniul social in raport cu fenomenul administrarii.

Fenomenul administrarii are un character universal fiind caracteristic pentru diferite sisteme cum ar fi cel social, biologic, ethnic, animal etc.Unul dintre principalele domenii de manifestare a fenomenului administrarii este societatea, ea reprezinta un organism integru cu o structura complicate cu diferite manifestari individuale si cu character general.Conducerea sociala este una din conditiile principale de functionare si dezvoltare normala a societatii.Deci administratia in domeniul social este o mica parte a fenomenului administrarii dar totusi una destul de importanta.Fara fenomenul administratrii fara principiile sale nu am fi putut trai intro societate organizata si bine aranjata.

Conducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate pentru dezvoltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia.

Test:2   Conducerea statala ca parte componenta a conducerii sociala

a) Conducerea statala – conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor generale in stat, care de regula este exprimata prin actele politice ale celor care detin puterea in stat.

b)Puterea executiva in cadrul conducerii statale are o importanta deosebita  deoarece defineste politica generala a tarii, elaboreaza proecte de legi necesare infaptuirii acestei politici,adopta acte normative si individuale pentru aplicarea legilor ,dispune de forte armate teritoriale ,conduce politica externa in principal activitatea executiva in cadrul statului este realizata prin intermediul administratiei publice . Deci puterea executive are o importanta destul de mare in cadrul conducerii statale ea fiind puterea ce are grija de cele mai importante domenii de activitate ale societatii, fiind cea ce pune in aplicare regulile dupa care este condus statul, regulile ce duc la buna organizare a lui.

c.Apreciati gradul de corespundere a organelor statale la fiecare din cele 3 puteri care exprima conducerea statala.

Conducerea statala este exercitata de cele trei puteri legislative , executive si judecatoreasca prin intermediul puterii de stat. Fiecare putere dispune de propriile organe care transpun in activitatea acestor puteri.Puterea legislative este reprezentata de Parlament care ia decizii privind cele mai importante problem ale vietii sociale prin intermediul unor norme cuprinse in legi sau alte acte normative adoptate conform legilor.Puterea executive este reprezentata de Guvern care realizeaaza executarea in practica a normelor respective iar puterea judecatoreasca este reprezentata de instantele judecatoresti care efectueaza o functie de ocrotire a valorilor stabilite inclusive solutionarea litigiilor aparute.Pe cind presedintele statului nu apartine nici unei dintre cele trei puteri  deoarece el este un mediator a acestor puteri.Astfel conducerea statala intro societatea democratic  nu poate apartine unei singure persoane sau unui organ statal deoarece se va crea pericol de instaurare a unui regim totalitar.

Trasaturile caracteristice ale a conducerii statale:

*puterea statala este unica in totdeauna inclusiv conducerea statala se manifesta prin :legislatie executiva legislatie si justitie

*in activitatea  lor organele statale dispun de un grad nedeterminat de independenta nu poate apartine unei singure persoane sau unu organ statal,deoarece creaza pericol in instruirea unui regim totalitar antidemocratic .

*Nu poate apartine unei singure persoane sau unui orgfan de stat.

Conducerea statala intr-o societate democrata,exercitarea puterii de stat se efectuiaza prin intermediul puterii legislative,executive,judecatoresti care conlucreaza intre ele bucurindu-se in acelasi timp de o anumita independenta.

Test:3 Notiunea administratiei publice si trasaturile ei

a) Administraţia publica -(A.P.) reprezinta ansamblul de activitati efectuate de toti reprezentantii puterii executive. Puterea executiva (administrativa) se exercita de catre Presedintele RM, Guvern, ministere alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale si locale.

*Trasaturile caracteristice ale administratiei  publice:

-este un sistem de organizare sociala care functioneaza la nivel national sau la nivelul unor unitati administrativ teritoriele

-Adminis public trebue sa posede capacitatea de a se autoperfectiona adica sasi modifice  structura sistemului si  formele de activitate conform necesitatilor societatii.

-Adm public urmareste satisfacerea interesului public

-Adm public trebue sa aiba un rol important in cadrul transformarilor din socitate ea avind scopul de a perfectiona viata sociala de a implimenta noi realizari ale stiintei ,tehnicii pentru a  asigura o mai buna convetuire sociala .

-difera de la un stat la altul.

b)sensurile notiunii administratiei publice sunt de 2 feluri:

1)in sens organic –ansamblul autoritatilor care in regimul de putere publica realizeaza activitati specifice  in scopulexecutarii legii.

2)in sens material-totalitatea activitatilor pe care trebue sa le duca  la indeplinire aceste autoritati.

Pornind de la prevederile constitutionale si legislative , notiunea administratiei publice poate fi definite intrun sens dublu:

-Ca sistem de autoritati publice

-ca activitate sociala de interes public.

Ca activitate sociala in cadrul statului administratia publica infaptuieste interesul general exprimat in lege fiind activitatea care organizeaza si executa legea pina la fapta materiala concreta.Administratia publica este strins legata cu celelalte activitati in cadrul statului.

Ca sistem de autoritati publice administratia publica este formata din administratia publica central si administratia publica locala.Prin administratia publica centrala intelegem Guvernul, ministerele si alte autoritati administrative.Iar prin administratia publica locala intelegem toalitatea autoritatilor publice locale constituite conform legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unitati administrative teritoriale.Adica se are in vedere autoritatile deliberative precum consiliile si autoritatile executive precum primarii, presedintii raioanelor si aparatul acestora .

Pe cind in doctrina administratia publica este definita ca o activitate de organizare si de executare concreta a legilor cu character dispozitiv si prestator care se realizeaza in principal de autoritatile administratiei publice si alte organizatii statale.

*** Organizarea, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative si in baza unor Astfel, conform Criteriului teritorial A.P. conform cap.7 al RM administratia publica drept sistem de organe sau autoritati publice se divizeaza in funcţie de raza teritoriala de acţiune si oamenii deserviţi de acasta administraţie in :

1.AP Centrala

2.AP Locala

Administratia Publica Centrala exercita atribuţiile asupra intregului teritoriu al statului si reprezinta interesul tuturor locuitorilor ţarii.

Administratia Publica Locala exercita atribuţiile doar asupra unei parţi a teritoriului.(consilii.,primarii)

c.)Apreciati corelatia intre notiunile administratie publica, administratie de stat si putere executiva.

Administratia publica-este strins legata si subordonata prin intermediul caracterului ei executiv,adica prin insusi obiectul ei care este organizarea si exercitarea legii.Legatura cu puterea judecatoreasca se face tot prin intermediul legii ,deoarece administratia publica este obligata,in procesul executarii legii,sa execute hatariri judecatoresti ,uneori recurgind chiar la masuri de constringere.Prin urmare mecanismul fortei coercitive a statului tine de sistemul administratiei publice.

Notiunea de administratie publica este mai larga si mai cuprinzatoare decit notiunea  administratie de stat si putere executiva, deoarece notiunea administratie publica cuprinde notiunea administratie de stat adica putere executiva si nu numai dar include si administratia publica locala care priveste anumite autoritati publice organizate autonom si independent de autoritatile executive central.Pe linga aceasta exista si un sir de servicii publice si intreprinderi de stat si municipal care indeplinesc functii cu character prestator si nu functii de putere publica.Deci administratia publica este foarte strins legata cu puterea executiva insa depaseste perimetrul puterii executive.Administratia publica are legatura nemijlocita cu puterea executiva in cadrul statului fiind reglementata de ramura Dreptul administrative si studiata de stiinta si disciplina Drepr administrativ.

Conform Criteriului funcţional A.P. dupa funcţiile si competenţele pe care le are in aceste autoritaţi se divizeaza in:

1.Autoritaţi cu competenţa generala – activeaza la nivel central si la nivel local

2.Autoritaţi cu competenţa speciala (de specialitate) - activeaza la nivel central si la nivel local

Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din:

1.Autoritaţi ale puterii executive cu competenţe generale – sint competente in toate domeniile de realizare a atribuţiilor puterii executive. (Ex.Guvernul)

2.Organe ale administraţiei publice centrale de specialitate – create pentru a realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agenţii, birouri,camere si inspecţii s.a)

Test 4. Principii ale administratiei publice

Principii-idei calauzitoare care stau la baza unui fenomen juridic cu caracter general obligatoriu.

a.)Definiti si enumerati principiile administratiei publice

Principiile administratiei publice pot fi definite ca o categorie a principiilor dreptului reprezentind niste idei initiale ce se caracterizeaza prin universalitate, imperativitate si importanta generala deosebita si servesc pentru organizare, functionarea si evolutia sistemului administratiei publice si a puterii executive.

Principiile fundamentale ale administratiei publice sunt:p.legalitatii,p democratismului si pluralismului politic,p egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor,p.descentralizarii serviciilor publice,p autonomiei locale.

Principiile fundamentale au o deosebita importanta pentru administratia publica fiind niste inceputuri initial consfintite/prevazute in constitutia RM,legea fundamentala a statlui si societatii.Evident ca aceste principii servesc in acelasi timp in calitate de principii si pentru alte , ramuri de drept iar altele reprezinta principii generale ale dreptului,cum ar fi principiul legalitatii,egalitatii in drepturi,etc.In calitate de principii fundamentale ale administratiei publice ar putea fi mentionate urmatoarele :

a)         principiul legalitatii

Acest principiu rezulta din prevederile art. 15 al constitutiei RM  si are ca scop asigurarea suprematiei legii in toate sferele vietii sociale si in rezultat intarirea ordinii de drept.Astfel nici o autoritate publica sau factor de decizie , nici o persana nu este eliberata de obligatia de a respecta legea.Respectiv autoritatile administratiei publice trebuie sa actioneze in stricta conformitate cu legea si nu vor lua masuri arbitrare exclusive cind isi exercita puterea lor de apreciere.

b)         Principiul democratismului si pluralismului politic in administratia publica

Acest principiu este prevazut in art 5 al constitutiei RM.Astfel, conform acestor principii cele mai importante autoritati ale administratiei publice locale cum ar fi consiliile si primarii sunt alese de populatia localitatii respective sau unitati administrative-teritoriale in conditiile democratismului si pluralismului politic.De asemenea ca o manifestare directa a democratismului cele mai importante probleme ce tin de viata locala pot fi supuse unui referendum local.Principiile respective sunt realizate indirect si in cadrul administratiei publice centrale,astfel guvernul este un organ constituit in baza votului de incredere acordat de parlament adica,de o autoritate reprezentativa care de asemenea este formata in baza principiilor democratismului si plualismului politic.

c)Principiul egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor in domeniul administratiei publice

Acest principiu este prevazut de asticolul 16 al constitutiei RM, fiind un principiu fundamental pentru toate ramurile de drept.In domeniul administratiei publice acest principiu presupune urmatoarele :

*autoritatile administrative sunt obligate sa respecte drepturile si interesele legitime ale cetatenilor si altor personae conform legii,indifferent de rasa,nationalitate,origine etnica,sex,opinie,etc

*cetatenii pot participa la formarea sau constituirea si activitatea autoritatilor administrative indiferent de rasa,nationalitate,origine etnica,etc

*in caz de incalcare a drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor de catre unele sau altele autoritati administrative,acestia au dretul sa depuna reclamatii sau sa se adreseze in justitie,indifferent de rasa,nationalitate,religie,etc

d)principiul descentralizarii serviciilor publice

Aest principiu este prevazut in articolul 109 din constitutia RM si el indica cum este creat sistemul administratiei publice,adica se refera la raporturile si limitele de interactiune dintre administratia publica centrala si administratia publica locala.In general in lume pe parcursul timpului sau manifesttat 2 categorii de sisteme administrative :

1) sisteme administrative centralizate[in perioada sovietica spre ex.]

2) sisteme administrative descentralizate

Sistemele administrative descentralizate presupun ca toate autoritatile si functionarii sunt numiti de autoritatile centrale,inclusiv acestea le determina atributiile si resursele financiare necesare.La rindul lor sistemele administrative descentralizate presupun independenta organizatorica,functionala si financiara a autoritatilor adminitratiei publice locale in raport cu autoritatile administratiei publice centrale,adica principalele autoritati administrative locale sunt create de populatia din teritoriu,competentele acestora sunt stabilite prin lege si acestea dispun de bugete proprii.In RM este stabilit principiul descetralizarii serviciilor publice adica putem vorbi intr-o masura mai mare sau mai mica de un sistem administrativ descentralizat. De asemenea in cadrul acestui principiu urmeaza a face distinctie de principiul desconcentrarii serviciilor publice care se refera doar la autoritatile administrative centrale si anume posibilitatea acestora de a forma servicii ale lor desconcentrate in unitatile administrative teritoriale.

e)Principiul autonomiei locale

Acest principiu este o continuare a principiului precedent si de asemenea este prevazut in art 10 din consttitiutia RM.conform Legii privind descentralizrea administrative din 28.12.2006 precum si cartei europene pentru autoadministrarea locala ratificata prin hotarirea parlamentului RM din 16.07.97 prin autonomia locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a reglmementa si gestiona in conditiile  legii sub propria lor raspundere si in interesul populatiei locale o parte importanta din treburile publice.Acest principiu include urmatoarele 3 elemente :

a) autonomia organizationala

b) autonomia decizionala

c) autonomia financiara

2) principiile functionale si organizatorice sunt caracteristice in temei administratiei publice si domeniului dreptului administrativ, adica ar putea fi considerate niste principii ramurale.In calitate de asemenea principii ar putea fi mentionate urmatoarele :

a) principiul diferentierii si fixarii functiilor si atributiilor in cadrul administratiei publice.

acest principiu presupune ca a instituirea unei noi autoritati administrative este necesar sas e faca o evaluare pentru a exclude dublarea cu functiile si atributiile autoritatilor deja existente.Ulterior functiile si atributiile autoritatii respective trebuie sa fie fixate in lege sau conform legii.

b) principiul imbinarii,conducerii colegiale cu conducerea individuala in domeniul administratiei publice

astfel conducerea colegiala  si unipersonala sunt 2 forme de activitate a unei structuri administrative. De ex guvernul sau consiliu local sunt niste colegii , adica are loc o conducere colegiala, insa ministerele sunt niste structuri unipersonale avind in vedere faptul ca deciziile finale le aproba ministrul,care si este responsabil de activitatea organului respective.Prin urmare in administratia pulica se incearca de a efectua o imbinare optimala a conducerii colegiale si conducerii unipersonale\individuale tinind cont de faptul ca cele mai importante probleme urmeaza a fi rezolvate in mod colegial.

c)principiul subsidiaritatii

Acest principiu presupune execrcitarea responsabilitatilor publice de catre autoritati care sunt cel mai aproape de cetateni,cu exceptia cazurilor in care interventia autoritatilor de nivel superior prezinta avantaje evidente ce rezulta din volumul si natura responsabilitatilor si necesitatea de a asigura actiuni eficiente .Prin urmare autoritatile administrative trebuie sa fie descentralizate sau desconcentrate astfel ca particulaii\cetatenii sa suporte cit mai putine cheltuieli,resurse de timp,financiare pentru as-si realize un drept sau interes legitim.

d)principiul imbinarii conducerii ramurale, interramurale,si locate[teritoriale] in domeniul administrtiei publice.

avind in vedere fapttul ca relatiile social-economice nu se manifesta izolat si pentru a nu deregla mersul firesc al acestora este necesara o imbinare a conducerii ramurale si interramurale cu specificul local.Aceasta imbinare se exercita prin creaarea comisiilor,etc

e)principiul raspunderii in limitele competentei

acest principiu are o mare importanta pntru functionarea eficinta a administratiei publice. Astfel de fiecare data cind se savirseste un pact administrativ, exclusiv se emite un act administrativ trebuie sa fie clar cine va purta raspundere pentru eventualele consecite nefavorabile ale dispozitiilor ilegale.

3)principiile de perspectiva ale dreptului administrativ

reiesind din literaura de specialitate precum si reiesind din recomandarile structurilor internationale cu ar fi consiliul europei ar putea fi mentionate un sir de principii de perspectiva ale administratiei publice si dreptului administrativ care sunt mai putin sau deloc reglementate in legislatia statului nostru.Asadar in afara de principiile legalitatii si egalitatii in drepturi ar putea fi mentionate urmatoarele principii :

a)principiul respectarii scopului si a obiectivelor lansate de lege

b) principiul proportionalitatii care presupune utilizarea mijloacelor adecvate pentru atingerea scopurilor si exstenta unui echilibru just dintre interesul publicsi cel privat pentru a evita inalcarea inutila a drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor

c) princiiul obiectivitatii

presupune uarea in consideratie la justa lor valoare  tuturor circumstantelot adecvate a emiterea uneii decizi administrative iar circumstantele neadecvate la fondul problemei nu trebuie sa fiei luate in consideratie

d)principiul impartialitatii In general conform acestui principiu functionarii trebuie sa-si indeplineasca sarcinile in mod impartial indifferent de convingerile personale.

e) principiul bunei credinte

conorm acestui principiu administraia trebuie sa actioneze onest sis a fie consecventi in deciziile si declaratiile facute de o maniera menite sa respecte increderea legitima acordata de cetateni.

f) principiul securitatii juridice

conform acestui principiu autoritatile publice nu pot lua masuri retroactive cu exceptia unor circumstante justificate in mod legal[ex . cind se impugn obligatii noi trebuie sa fie prevazute dispozitii tranzitorii care ar acorda timp rezonabil pentru intrarea in vigoare a acestor obligatii]

g) princiiul de a lua masuri intru-n termen rezonabil

h) principiul participarii

i) pr. Intimitatii[respecatrii vietii private]

j) pr. transparentei

Pr. emiterii deciziei in intersul particularilor

dreptul de a prezenta demersuri utoritatilor administrative

k)         dr de a fi reprezentat sau asistat

l)          dr persoanei private de a fi audiate u privire al deciziile individuale

m)        obligativitatii autoritatii administrative de a informa despre procedra administrative

n)         pr contributiei corecte si rezonabile a persoanei rivate la costurile pentru deciziile administrative

o)         pr accesului la informatie

p)         pr obligatvitaii de a luao decizie

q)         dreptul persoanei private de a se implica in anumite decizii nonreglementare

r)         dr la despagubiri

b).Clasificati principiile administratiei publice in raport cu legislatia si doctrina.

Conform doctrine si legislatiei principiile administratiei publice pot fi clasificare in :

-principii fundamentale ale administratiei publice

-principii organizatorice si functionale ale administratiei publice

-principii de perspective ale administratie publice

Principiile fundamentale sunt destul de importante pentru administratia publica fiind ideile consfintite in Constitutia RM.Aceste principia servesc  ca principii si pentru alte ramuri de drept iar unele din ele reprezinta principia generale ale dreptului.Ca exemplu de principia fundamentale ale administratie publice ne pot servi:p.legalitatiii in administratia publica,p democratismului si pluralismului politic in ap, p autonomiei locale,p. egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor in domeniul ap.

Principiile organizatorice si functionale ale administratiei publice sunt prinipii ale ramurii drept administrativ , in calitate de asemenea principii pot fi mentionate: p. subsidiaritatii,p.raspunderii in limitele competentei,p imbinarii conducerii ramurale ,interramurale si locale in domeniul ap.

Deasemenea conform literaturii de specialitate inclusive de influenta forurilor international in domeniu pot fi mentionate urmatoarele principia de perspective ale adm. Pub.:P.proportionalitatii,p obiectivitatii,p. impartialitatii, p.bunei-credinte, p. participarii etc.

c).Formulati principiile de perspective ale administratiei publice .

Principiile de perspective sunt principiile are sunt putin sau deloc reglementate in legislatia statului nostru si urmeaza a avea o reglementare mai detaliata si complexa.In vategoria acestor principia pot fi mentionate:

-Principiul obiectivitatii-acest principiu presupune luarea in consideratie a tutror circumstantelor adecvate la emiterea unei deciziiadministrative cu character particular.

-Principiul bunei-credinte-conform acestui principiu administratia trebuie sa actioneze onest sis a fie consecventa in deciziile si declaratiile sale.

-Principiul participarii-conform acestui principiu autoritatile publice trebuie sa ofere ocazia persoanelor private de a participa prin mijloace adecvate la pregatirea si aplicarea deciziilor administrative care afecteaza drepturile sau interesele lor.

Principiul de a fi reprezentat sau asistat-In Constitutia RM este prevazut dreptul la aparare insa acest principu este mai larg si prevede ca persoana interesata are dreptul de a fi reprezentata sau asistata la toate etapele unei procedure administrative.

-Principiul obligativitatii de a lua decizii conform acestui principiu autoritatea publia are obligatia de a lua o anumita decizie la finele oricarei proceduri.

-Principiul accesului la informative-conform acestui principiu persoanele interesate au dreptul de a fi informate prin mijloace suficiente despre argumentele si probele pe baza carora autoritatea administrative isi va intemeia decizia inclusive argumentele legale ce vor fi invocate la luarea deciziei Alte principia de perspective ar fi:p.respectarii scopului si a obiectivelor trasate de lege, p.proportionalitatii,p.impartialitatii,p.securitatii juridice,p.luarii de masuri intrun termen rezonabil, p. respectarii intimitatii,p.trasparentei,p.emiterii deciziei in interesul particularului, p. obligativitatii autoritatii administrative de a informa interesatii despre procedura administrative.etc.

Test 5: Notiunea ,obiectul si metoda de reglementare a dr.administrativ

a)Identificati obiectul de reglementare si definiti dreptul administrativ ca ramura de drept.

Dreptul administrativ -este o ramura a dreptului public,iar dreptul public ,impreuna cu dreptul privat ,alcatuiesc sistemul dreptului in statul nostru.Intre puterile statului si principalele ramuri ale dreptului public exista o anumita corelatie.Astfel dr.constitutional si dr.international al corespunde puterii legislative ,pe cind dreptul administrativ si dreptul financiar se refera la puterea executiva ,iar dreptul penal,dr.procesual penal si dr.procesual civil –la puterea judecatoreasca.

Obiectul de reglementare a dr.administrativ ar putea fi,intr-o anumita masura,identificat pornind de la principalii subiectii la raporturile sociale reglementate de normele dreptului administrativ. Obiectuldr.adm.include relatiile sociale atit interne cit si externe care reies din activitatea organele administratiei publice deasemeneainclude si unele relatii sociale care reies din adm.interna a altor organe statale,iar instantele judecatoresti examinind dosarelecontraventionale realizeaza nu justitia judecatoreasca dar jurisdictia administarativa, nu emit acte judecatoresti dar acte administrative cucaracter individual.

b)Determinati particularitatile metodei de reglementare adreptului administrativ.

Metoda de reglem-totalitatea procedeelor ce influenteaza comportamentul subectilor dr.administrativ astfel evidetiem urmatoarele metode :

Metoda prescriptiva –care reprezinta stabilirea unei obigatiuni juridice  directe de a efectua o actiune sau alta conform conditiilor de drept

Metoda Interdictiba(prohibitiva)-aceias  prescriptie dar de alt caracter  si anume stabilirea unei obligatiuni directe  de a nu savirsi unele sau alte actiuni  in conditiile prevazute de norma de drept .

Metoda permisiva-reprezinta o autorizarea juridica  de a efectua in conditiile prevazute de norma de drept  unele sau alte actiuni sau de ase  abtine  de la savirsirea acestor actiuni conform apreierilor persoanle .

*Trasaturile  metodei :

-Mecanismului de reglementare a dreptului administrativ ii sunt caracteristice procedee sub  forma de prescriptii de asemenea se  aplica interdictii  si mai rar permisiuni.

-Reglementarea relatiilor sociale  in cadrul dreptului administrativ presupune o exprimare  de vointa  a doar unui participant   la relatia sociala

-Manifestarea de vointa  a unui subiect nu este indicata  cu manifestarea de vointa a celuialt subiect  si ca rezultat raporturile apar se modifica  sa inceteaza  doar la initiativa  unui subiect .

c)Formulati trasaturile care caracterizeaza dreptul de administrativ  ca ramura distincta a dreptului.

1)Dr.adm.ca ramura distincta a dreptului public s-a constituit mai recent ,comparativ cu alte ramuri.

2)Dr.administrativ  reglementaza domenii foarte variate ale vietii sociale.

3)Dr.administrativ contine  contine norme ce se bazeaza ,de regula pe principiul inealitatii juridice a subiectilor raportului administrativ.

4)Actele si faptele in dr.administrativ sint supuse controlului in instanta de judecata in contenciosul administrativ.

5)unele conflicte juridice aparute intre autoritatile administrative si particulari se solutioneaza de catre autoritati proprii ,de regula ierarhic superioare.

Test 6. Norme de drept administrativ.

a)definiti normele de drept admin si trasaturile lor caracteristice:

Norma de drept administrativ este o regula de comportament ce reglementeaza raporturile sociale,ce apar intre autoritatile administrative in realizarea sarcinilor puterii executive in stat ,precum si raporturile dintre aceste organe si particulari.

Trasaturile normei juridice.

♦Norme prin care se reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea organelor administraţiei publice, competenţa lor materialăşiteritorială, raporturile cu alte organe de stat, controlul ce se poate exercita asupra activităţii lor;

♦ normele dr .admin.nu reglementeaza relatiile dintre particulari findca ele de regula sunt imperative adica contin manifestari de vointa abligatorii ale autoritatii publice sau reprezentantului acestuia.

*Norme.de dr, admin.au un grad diferit de generalitate astfel unele sunt obligatorii pentru toate persoanele aletele se refera la alte categorie de persoane.

*Normele de drept administrativ asigura organizarea si functionarea intregului sistem al administratiei publice.

b)determin structura si clasific de drept admin

Structura normei de drept administrativ

Norma de drept administrativ are o structura trihotomica, respectiv ipoteza,

dispozitie si sanctiune.

Ipoteza normei de drept administrativ ca regula, este foarte dezvoltata, datorita specificului administratiei de a pune în practica vointa politica a legiuitorului si de a se adapta la situatiile foarte variate din

societate si se refera la:

- împrejurarile, conditiile, situatiile în care se aplica norma juridica;

- subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub incidenta normei;

- definitii;

- principii;

- explicarea semnificatiei unor termeni.

În functie de atitudinea impusa administratiei printr-un act cu caracter normativ, ipoteza:

- are caracter absolut determinat, fiind vorba despre asa numita „competenta legata”, când norma legala impune un anumit comportament;

- are caracter relativ determinat, lasând posibilitatea administratiei sa decida, în functie de circumstante, daca va face sau nu ceea ce legea consacra în termeni generici.

.Dispozitia normei de drept administrativ

Deoarece administratia publica se desfasoara în regim de putere publica si are ca scop realizarea unui bine general, este normal ca dispozitia normei administrative sa fie imperativa, categorica, impunând o anumita prestatie sau interzicând o anumita activitate.

Exista trei categorii de dispozitii ale normei de drept administrativ:

a) onerative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept;

b) prohibitive, prin care se interzice a anumita conduita subiectului de drept;

c) permisive, când se prevede o anumita actiune, lasându-se la latitudinea

subiectului de drept daca va face sau nu ceea ce norma îi permite, dar nu îl obliga. Normele permisive nu constituie o exceptie de la caracterul imperativ al normei juridice de drept administrativ, deoarece odata adoptata o anumita conduita, trebuie sa se respecte în mod strict reglementarile juridice privind acea conduita.

Aceasta clasificare a dispozitiei normei de drept administrativ nu înseamna ca un izvor de drept contine numai un anumit tip de dispozitie, din cele sus mentionate.

Sanctiunea normei de drept administrativ

Chiar daca o anumita norma de drept administrativ nu prevede expres în cuprinsul ei care este sanctiunea în cazul nerespectarii ei, aplicarea îi este garantata în permanenta si asigurata la nevoie prin coercitia statala, apelându-se la regulile generale în materie.

Structura tehnico –juridic(sectiuni ,capitole ,articole)

Structura logico juridica

Clasificarea normelor de drept administrativ

a)Dupa obiectul de reglementare :

1.norme organice ( reglementeaza infiintarea , organizarea sifunctionarea structurii administrative) ,

2.norme de drept material ( reglementeaza drepturile si obligatiileunor structuri administrative )

3.norme de drept procesual ( reglementeaza aspecte procesuale indomeniul contraventilor si al contenciosului).

b)Dupa crietriul sferei de cuprindere a normei administrative :

1.norme generale

2.norme speciale

3.norme exceptionale

c)Dupa criteriul specificului raporturilor sociale pe care le reglementeazanormele de drept administrativ :

1.norme care reglementeaza organizarea si raporturile dintreautoritatile publice pe de-o parte si privati pe de alta parte

2.norme referitoare la statutul functionarului public

3.norme care reglementeaza raspunderea administrativa

4.norme care reglementeaza controlul administrativ

5.norme care reglementeaza contenciosul administrativ

d)dupa criteriul gradului de impunere :

1.norme cu caracter imperativ

2.norme cu caracter prohibitiv

3.norme cu caracter permisiv

Clasificarea  respective prezinta importanta pentru interpretarea si aplicarea normelor de drept administrative- ASTFEL O NORMA SPECIALA SAU UNA EXCEPTIONALA poate deroga DE LA NORMELE  generale de acelasi rang aplicinduse in princiupiul prioritatii normelor speciale.

Cele mentionate reiese de asemenia si din legea privind actele legislative nr.780. din 27 decembrie 2001.

Continutul juridic al normelor de drept administrative normele de drept administrative se impart in urmatoarele categorii:

1.norme obligatiuni (onerative)-aceste norme prescriu ca in conditiile prevazute de aceasta sa fie effectuate actiuni concrete

2.norme interdictii (proxibitive)-Aceste norme prevad o interdictie in savirsirea unor sau altor actiuni in conditiile determinate de norma. Pot avea character general sau pot avea character special

3.norme permisive –aceste norme prevad posibilitatea adresatului de  a actiona in limitele prevazute de norma la aprecierea sa.

c)Estimati asemanarea si deosebirea normelor de drept administrativ in raport cu alte normelor de drept.

Test 7. Raportu juridic administrativ

a)  notiunea de raport jur admin si trasaturile lui caracteristice

Definitia raporturilor juridice de drept administrativ-reprezinta relatiile sociale care au fost reglementate în mod direct sau indirect prin interventia unor fapte juridice de catre normele de drept administrativ.

Raportul juridic administratib reprezinta o varietate a raporturilor juridice si difera de alte raporturi juridice reesind din caracterul sau continutul juridic subiecvtele participante etc.

Asadar raportul juridic administrativb poate fi definit ca o relatie sociala de administrare reglementata de normele dreptului administrativ in cadrul careia partile apar ca purtatori de drepturi si obligatii tabilite si garantate de normele de drept administrative. Raportul juridic administratib reprezinta o varietate a raporturilor juridice si difera de alte raporturi juridice reesind din caracterul sau continutul juridic subiecvtele participante etc.

Asadar raportul juridic administrativb poate fi definit ca o relatie sociala de administrare reglementata de normele dreptului administrativ in cadrul careia partile apar ca purtatori de drepturi si obligatii tabilite si garantate de normele de drept administrative.

Raporturile juridice administrative se deosebesc de alte juridice reesind din alte trasaturi juridice :

1.         cel putin unul din subiectele raportului juridic administrative este o autoritate a administratiei publice  sau o alta autoritate publica.

2.         obiectul raportului juridic administrative este determinat de domeniul de activitate al autoritatilor administrative, adica realizarea sarcinilor puterii executive in stat. sfera obiectlui raportului juridic administrative e destul de larga si variata.

3.         de regula raporturile juridice administrative apar se modifica sau inceteaza pe baza unei manifestari unilaterale de vointa cu precizarea ca aceasta vointa se manifesta din oficiul sau la cerere. Apar din oficiu acele raporturi juridice administrative care stabilesc in temeiul unui act normative anumite drepturi sau obligatii insa de regula obligatii pentru particulari(achitarea amenzi ,taxe..)

Raporturile juridice administrative se deosebesc de alte juridice reesind din alte trasaturi juridice :

1.         cel putin unul din subiectele raportului juridic administrative este o autoritate a administratiei publice  sau o alta autoritate publica.

2.         obiectul raportului juridic administrative este determinat de domeniul de activitate al autoritatilor administrative, adica realizarea sarcinilor puterii executive in stat. sfera obiectlui raportului juridic administrative e destul de larga si variata.

3.         de regula raporturile juridice administrative apar se modifica sau inceteaza pe baza unei manifestari unilaterale de vointa cu precizarea ca aceasta vointa se manifesta din oficiul sau la cerere. Apar din oficiu acele raporturi juridice administrative care stabilesc in temeiul unui act normative anumite drepturi sau obligatii insa de regula obligatii pentru particulari(achitarea amenzi ,taxe..)

b)structura si clasificarea raporturilor jurid administrat

Raportul administrativ – juridic si structura lui.

Raporturile de drept administrativ sunt relatii sociale reglementate de normele dreptului administrativ care se formeaza în legatura cu organizarea si functionarea administratiei publice. Ca orice raport juridic, raportul de drept administrativ are trei elemente componente:subiecte,obiect, continut. Fiecare din cele trei elemente componente are trasaturi specifice care îl deosebesc de alte raporturi juridice. Înceea ce priveste subiectele raporturilor de drept administrative se cuvine a mentiona ca unul dintre ele este fie o autoritate a administratiei publice, fie un functionar public.Celalalt subiect de drept administrativ poate fi o autoritate a administratiei publice sau un functionar public,o autoritate publica din sfera altei puteri sau un particular, persoana fizica sau juridica.Obiectul raporturilor de drept administrativ îl constituie acele actiuni sau fapte materiale care se realizeaza în cadrul administratiei publice si care, prin natura lor sunt extrem denumeroase si variate.Astfel, pot constitui obiect al raportului juridic administrativanumite activitati, precum: executarea actelor juridice, executarea unor lucrari publice, prestarea unor servicii publice, controluladministrativ etc. Continutul raporturilor de drept administrativ este format din drepturile si obligatiile partilor. O caracteristica a acestor raporturi, din punct de vedere al continutului o constituie faptul ca exercitarea drepturilor autoritatilor administratiei publice este o obligatielegala a acestora si nu o facultate.

Raporturile juridice administrative pot fi clasificate dupa statutul juridic al participantilor astfel pot fi deosebite urmatoarele categorii ale raporturilor juridice administrativeL:

1.         raporturi in care ambele subiecte sun autoritati administrative

2.         raporturi juridice in care un subiect este autoritate publica iar cel de-al doilea un particular adica o persoana fizica sau juridical.

La prima categorie de raporturi pot I evidentiate 2 situatii:

1.         cele doua subiecte autoritati administrative sunt plasate pe locuri diferite in ierarhia autoritatilo administrative (raportul dintre govern si minister) in asemenia caz este vorba de raporturi de subordonare

2.         cele 2 subiecte autoritati administrative sunt plasate pe acelasi loc in sistemult autoritatilo administrative (raporturile dintre 2 ministere) in asemenia caz de regula este vorba de raporturi de colaborare, adica aceste 2 subiecte conclucreaza la indeplinirea unor activitati ce tin de competenta ambelor subiecte insa pot exista situatii cind unul dintre subiecte este indreptatit conform legii sa ceara  de la celalalt subiect savirsirea anumitor actiuni sau activitati. In asemenia caz vom fi in prezenta unor raporturi de subordonare.

Test 8 : Notiunea si sistemul subiectilor dreptului administrative

a)definiti si enumerate subiectele dr admin

Prin subiect al dreptului administrative se intelege persoana fizica sau organizatia care ,conform legislatiei RM poate fi parte la raporturile sociale reglementate de normele de drept administrativ.Cercul subiecteleo al dreptului administrtiv este destul de variatsi principalul moment care caracterizeaza posibilitatea de a fi subiect a raportului juridic administrativ este capacitatea juridica administrativa.Capacitatea de a fi subiect de drept administrativ rezulta din prevederile legii.

Subiectii dreptului administrativ in general pot fi divizati in urmatoarele categorii:

*subiecti individuali -cet.RM ,,cetateni streini,apatrizi,functionari  publici.

*subiecti colectivi-

b)clasific subiectele dr admin

- In calitate de subiecti individuali apar cetatenii RM ,cetatenii straini si apatrizii.De asemenea subiectii individuali specifici sunt considerati si functionarii publici,particularitatea acestora din urma consta in faptul ca manifestindu-se individual ca cetateni ei concomitent sunt si functionari publici.Momentul cheie in ceea ce priveste subiectii individuali este de a sti din ce moment aceste subiecte pot avea calitatea de subiect a dreptului administrativ.Astfel se identifica categoriile de capacitate de folosinta administrativa si capacitatea de exercitiu administrativa.

-In calitate de subiecti colectivi sunt considerate diferitele asociatii de persoane,adica anumite structuri organizatorice cu ompetente proprii.Subiectii colectivi,dupa scopul si statutul lor se impart in urmatoarele grupe:

*organizatii statale

*organizatii nestatale

Organizatii statale ca subiecte ale dreptului administrativ pot fi considerate autoritatile administratiei publice,in anumite cazuri alte unitati publice inclusiv unitatile structurale ale acestora cu competenta proprie.

Organizatiile nestatale ca subiecte a dreptului administrativ include organizatiile social-politice[partidele],asociatiile obstesti,asociatiile religioase,sindicatele,patronatele, fundatiile,societatile comerciale,cooperativele, institutiile private si alte structuri similare private.Aceste organizatii devin subiecte a drepului administrativ ca regula din momentul inregistrarii de stat.

c)formulati din ce moment persoana devine subiect a dr administrat.

…………………

Test 9 : 9.Izvoarele dr admin

a)definiti si enumerate izvoarele de dr admin

1. Constitutia si alte legi constitutionale

- Constitutia este sursa directa sau indirecta a tuturor actelor juridice emise deadministratia publica

2. Legile organice

- Pot privi administratia publica, organizarea si functionarea Guvernului, statutulfunctionarilor publici, etc

3. Legile ordinare si hotaririle parlamentului

- Aceste legi cuprind norme ce reglementeaza raporturile juridice administrative si potavea caracter normativ sau individual

4. Decretele prezidentiale

- Acte juridice ce pot avea caracter normativ sau individual

5. Ordonantele si hotararile Guverunului

- Emise in baza legii de abilitare sau de urgenta a Guvernului

6. Ordinele si instructiunile ministrilor

- De asemenea reprezinta izvoare ale dreptului administrativ

7. Actele normative ale administratiei publice locale

- Hotarari, dipozitii ale primarului si presedintilor consililor judetene, ordinele prefectului

8. Actele unor institutii publice centrale

- Pot constitui surse ale dreptului administrativ cu conditia ca acestea sa contine norme juridice de drept administrativ

9. Conventiile si tratatele internationale

- Au stranit discutii si controverse.Dar in masura in care din conventiile internationalerezulta nemijlocit drepturi si obligatii pentru organele administrative, aceste conventiisunt izvoare ale dreptului administrativ

1. Cutuma

- Normele cutumiare nu sunt recunoscute ca izvor de drept administrativ dar trebuie saadmitem ca practica normativa de la noi din tara, demonstreaza ca si cutuma poatedeveni izvor de drept. Conditiile cutumei sunt: a) practica indelungata si b) formareaconvingerii opiniei publice asupra caracterului obligatoriu

2. Doctrina

- Reprezinta un ansamblu de opinii si conceptii si nu poate constitui un izvor formal aldreptului. O data cu redactarea si codificarea regulilor de drept, rolul doctrinei apierdut din importanta constituind doar un izvor interpretativ.

3. Jurisprudenta

- Este constituita din hotararile pe care instantele judecatoresti de toate gradele le-audat in spetele ce le-au avut de judecat, spre a rezolva conflictele de orice natura cucare au fost sesizate. Juridprudenta nu constituie izvor de drept, deoarece instanteleaplica si interpreteaza legea, nu o creeaza.- Juridprudenta are un caracter aparte nascut din 2 argumente:a) O instanta nu are dreptul sa se pronunte decat intr-o cauza dedusa judecatii ei,deci intr-un caz particularb) In organizarea noastra judecatoreasca o instanta nu este legata de hotarareaunei alte instante superioare in grad si nici chiar de propriile sale hotararianterioareDe aici concluzia ca jurisprudenta nu poate prezenta aspectul de generalitate ininterpretare, de sistematizare si stablitate ce i-ar permite sa devina ansolutobligatorie.

b)clasificati izv dr admin

Izvoarele scrise

1. Constitutia si alte legi constitutionale

2. Legile organice

3. Legile ordinare si hotaririle parlament

4. Decretele prezidentiale

5. Ordonantele si hotararile Guverunului

6. Ordinele si instructiunile ministrilor

7. Actele normative ale administratiei publice locale

8. Actele unor institutii publice centrale

9. Conventiile si tratatele internationale

Izvoarele nescrise

1. Cutuma

2. Doctrina

3. Jurisprudenta

c)………………………………

Test 10: Sistem dr admin

a)descrieti sist dr admin

Sistemul dreptului administrativ.Sistemul de drept include in sine urmatoarele elemente: ramura de drept - este elementul principal fiind constituit din normele de drept cereglementeaza relatiile socile.institutii de drept reglementeaza relatii sociale de tip special. Scopurile de baza a drept.adm.sunt:

1.realizarea conditiilor pentru activitatea efectiva a put.adm ca un instrument important in garantarea sigurantei cetatenilor societatii,aparatului de stat si insusi statul.

2.garantarea democratiei organizatiei put.executive.

3. realizarea conditiilor pentru realizarea de catrecetateni a drepturilor libertatilor sale garantarea carora este legata de functionarea put.executive.

4. garantarea sigurantei cetatenilor sisocietatii de la administrarea dupa bunul plac, de la abuzuri neglijenta necompetenta a subiectilor put.executive.

b)determin partile component ale sist dr admin

Structura dreptului adm.este compusa din  parte generala si cea  speciala si de  procedura.

Parte generala – cuprinde institutiile dreptului adm. grupele de norme ceregleaza relatiile sociale nationale care:

-intaresc principiile adm. pub;

- regleaza statutul adm-jur al cetatenilor;

- regleaza treburile de stat sidetermina statutul juridic al functionarilor municipali de stat.

– determina formele si metodele adm.pub printer care o mare parte o aunormele ce reglementeaza ordinea primirii actelor adm si incetarea actiunilor procesuale.

Parte speciala- regleaza administrarea anumitor ramuri ale dreptului admin.(transport, invatamint si din sfera metodologiei, statisticii) se imparte in urm. grupe ce reglementeazaadministrarea in sfera:- social politica;

- garantarii sigurantei cetatenilor societatii si statului;

- activitatea social- culturala a statuluil;

-activitatea gospodareasca a statului.

Partea de procedura- cuprinde normele adm. din Codul Contraventional al RM care infaptuiesccontinutul incalcarilor adm si raspunderea de incalcare a lor, numesc organelle si functionarii insarcinati cu urmarirea incalcarilor adm.

c)………………………….

Test 11 : Corelatia dr admin cu alte ramuri de drept

a)determin ramur de drept cu care coreleaza dr admin

DREPTUL CONSTITUTIONAL

DREPTUL FINANCIAR

DREPTUL FUNCIAR

DREPTUL CIVIL

DREPTULMUNCII

b)determin corelat dr admin cu alte ramuri de dr in dependenta de gradul de interactiune

Dreptul adm are trasaturi comune cu urmatoare ranuri de drept.

DREPTUL CONSTITUTIONAL- care contine toate principiile tututror ramurilor de drept inclusiv si al dreptului adm. El regleaza relatiile sociale ce apar in sfera aparatului de stat, raporturilor dintre persoana sistat, realizarea puterii prin separarea celor 3 puteri de stat. DREPTUL FINANCIAR- reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatiifinanciare a statului, relatiile sociale aparute in procesul acumularii si repartizarii veniturilor banesti ce formeaza venitul national al rm.

DREPTUL FUNCIAR- normele dreptului funciar regleaza relatiile dintre stat si cei ce exploateaza pamintul astfel statul prinorg.adm.pub.da lucratorilor loturi de pamint in arenda sau le confista.

DREPTUL CIVIL- regleaza problemele de proprietate, insa metodelereglarii sunt diferite. Dreptul adm regleaza relatiile de proprietate in ordine organizatorica a metodei de subordonare a put.

DREPTULMUNCII- multe relatii de munca ale lucratorilor si subordonatilor reglementeaza drept adm si cel al muncii, ca exemplu ar veni relatiileaparute in procesul muncii al functionarilor org.de stat, asigurarea sociala a lucratorilor la batrinete, in caz de boala, invaliditate precum siintrebarile legate de securitatea muncii a lucratorilor toate acestea sunt reglementate de dreptul muncii. Normele dreptului admreglementeaza obligatiile muncitoresti si drepturile functionarilor lucratori in sfera adm de stat.

DREPTUL PENAL- normele dreptului admdetermina faptele care sunt incalcari adm si masurile de sanctionare a persoanelor ce leau savirsit. Dreptul penal determina care fapte suntinfractiuni si masurile de pedeapsa. Limitele dintre drept adm si cel penal ia sfirsit in cazul savirsirii unor actiuni care sunt legate de faptelece pot constitui infractiuni si invers.

c)apreciati specificul dr adminca ramura de dr reiesind din corelatia cu alte ramuri de dr

Daca exsta asemanari si deosebiri intre dreptul administrativ si celelalte ramuri aledreptului public, deosebirile cele mai mari sunt intre dreptul administrativ si dreptul privat.Aceste deosebiri pornesc, in primul rand, de la deosebirile care exista intre dreptul public sidreptul privat. . Mentionam ca o serie de acte ce produc efecte in dreptul privat sunt emise deorgane ale administratiei publice, ca de exemplu, actele de stare civila, care produc efecte indomeniul dreptului familiei, iar alte acte de drept privat se incheie pe baza unor acte emise deorganele admiistratiei publice, cum ar fi contractul de contruiere a unui imobil care se incheiedupa obtinerea autorizatiei de construire emise.

Test 12 : . stiinta dr admin

a)definti si determin obiectul de cercet al stiintei dr admin

Stiinta dr aministrativ ete parte componenta a stiintelor juridice ce poate fi definita, ca o totalitate de cunostinte,sau prevederi teoretice depre dr administrativ ca ramura de dr. Atfel stiinta dr administartiv studiaza problematica administratiei publice si puterii executive,principiile de baza adica toate relatiile sociale reglementate de normele dr administrativ. In ba acestor cercetai sint elaborate coceptii stiintifice referitor la prfectionarea anumitor institutii ale dr administativ. Prin intermediul stiintei sint elaborate propuneri si recomandari privind perfectionarea nr de dr administrativ pu a rdica eficienta acestora. In doctrina se face referinta si la stiinta adinistratiei ca o stiinta de sintezza care include prevederi a mai multor stiinte sociale, care au ca obiect, fenomenul administartiv. Insa consideram ca celmai profisionist in anaiza institutiilor juridice raine  a fi stiinta dr administrativ de rind cu alte stiinte juridice. Obiectu stiintei dr administrativ e destul de larg avind in vedere ca ea include atit izvoarele dr administrativ cit si diferite conceptii stiintiice cuprinse in monografii, articole stiintifice si alte lucrai stiintifice, adica totul ce e numeste doctrina.Derind cu stiinta dr administartiv, e neceat de mentionat si disciplina dr administrativ, care cuprinde cele mai importante cunostinte despre dr administartiv necesare pu formarea sau perfectionarea specialistilor in domeniu.

Multe institutii ale dr administrativ sint intr-o continua dezvoltare si transfoare iar stiinta dr administrativ treb sa serveasca prin cercetarile sale drept suport diferitor autoritati publice pu a stabili un cadru juridic care sa corispunda necesitatilor societatii.

b)determin corelatia dintre ramura dr admin si stiinta dr admin

.............

c)apreciati import dr admin

……………….

Test 13. notiunea autoritatii admin-tei  publice

a)definiti autorit ad-tiei publice si enumerate trasat caracterist

1.Activitatea fiecaria dintre cele 3 puteri in stat este infaptuita de autoritati publice proprii. Daca puterea legislativa se exercita in temei de parlamen, iar presedintele RM are doar unele atributii in domniu, iar puterea judecatoreasca se infaptuieste de instantele judecatoresti, organizate in sistem atunci puterea executiva se exercita de guvern, unele atributii in domeniu avind si preseditele RM, precum si aceasta se exercita de o varietate de autoritati administrative care activiazafie la nivel general statal,fie la nivelul unor unitati administrativ teritoriale.

Organele administratiei publice sunt acele structuri infiintate prin lege sau in bazalegii care isi desfasoara activitatea in vederea executarii legii, actele juridice adoptate sauemise de aceste organe fiind supuse unui control de legalitate , prevazut de lege,activitatea acestora fiind realizata in practica de un personal de specialitate, intreaga activitate desfasurandu-se in interesul statului, al judetului , al comunei sau al particularilor.

Clasificarea organelor administratiei publice

-dupa modul de formare avem organe alese ( presedinte, parlamentari , primari),organe numite ( guvern)

-dupa natura lor avem organe ale administratiei publice colegiale , si organeadministrative individuale ( presedinte, primar)

-dupa competenta lor avem : organe ale administratiei publice centrale si locale( competenta teritoriala ), organe cu competenta generala si speciala ( competentamateriala)

b)determin trasaturile ce deosebesk autoritatea ad-tiei publice de alte autoritati publice

Autoritatile administratiei publice, intrunesc un sir de trasaturi care le deosebesc de alte autoritati publice,sau organe statale cum ar fi:

1) organele administartiei publice int un gen de organe statale ceea ce imlica posibilitatea de a folosi, forta de constringere a statului.

2) autoritatile administratiei public sint infiintate prin lege sau in baza legii, dearece infiintarea in alt mod liar lipsi de autoritate publica, de care au nevoie la indeplinrea atributiilor.

3) intreaga activitate a acestor autoritati, se desfasoara pe baza si vederii executarii legii.

4)intreaga actiitate a acestor autoritati e desfasoara in interesul statului, sau al unitatii administratv teritoriale precum si a cetatenilo.

Activitatea organului administratiei publice e realizata in practica de un personal de specialitate numiti functionari publici.

5) actele juridice doptate sau emise de autoritatilor administartei publice sint supuse unui control de regula de legalitate inclusiv controlului judecatoresc

6)autorit administratiei publice activeaza conform competenti sau aributiilor stabilite de lege sau cnf legii.

Conform literaturii de specallitatea ntiunea competentei ar fi mailarga decit notiunea atributii. Prin atributii  se intelege totalitatea imputernicirilor si obligatiilor autoritatior, iar prin competenta- totalitatea atributiilor plus domeniu de activitate.

DE EX: doua ministere au in temei cam acelasi gen de atributii insa competenta lor va fi diferitadeoarece activiaza in domenii diferite.

7) Orice organ al administratiei publice are o structura interna care e formata din asa elemente cum ar fi; sectii si directii, servicii, departamente si alte unitati structurale.

8) aceste organe au un statut juridic independent care e stabilit pin lege sau in ba legii si care includ rolul si locul organului in sistemul diministrativ, modul lui de constituir, competenta, inclusiv relaatiile cu alte autoritati si persoane precum si modul de incetare a activitatii

9) org administratiei publice sin formate intr-un sistem care constituie administartia publica in RM si acest sstem de descris inc aptolul 8 al constitutiei RM.

pRIN URMARE, REESIND DIN CELE MENTIONATE, ORG ADMINISTRATIEI PUBLICE sint o categorie de autoritati publice care infaptuiesc functiile si sarcinile puterii executive in cadrul statului.

c)apreciati rolul si locul admin publice in cadrul sistemului autoritatilor publice

Test 14: .Clasific autoritatilor admin publice

a)enumerate criteriile de casificare a autorit admin publice

Autritatile administartiei ublice se caracterizeaza prin mai multe trasaturi comun dar in acelasi timp, intre ele exista deosebiri determinate de modul de formare, activitate, competenta si alte criterii.

Prin urmare, autoritatile administratiei publice pot fi claificate, in mai muulte categorii conform urmatoarelor criterii:

1) ordinea de formare a organelor sau autoritatilor administratiei publice

2) modul de formare a organelor administr. publice

3) natura sau modul de activitate al autoritatii administratiei publice

4) Citeriu competentei

b)clasific autorit admin publice conform citeriilor stabilite

Prin urmare, autoritatile administratiei publice pot fi claificate, in mai muulte categorii conform urmatoarelor criterii:

1) ordinea de formare a organelor sau autoritatilor administratiei publice- potrivit acetui criteriu deosebim urmatoarele categorii de autoritati administratiei publice

1) organe a administratiei publice formate de cetateni(consiliile locale);

2) organe a administartiei publice formate de org legislatv si presedintele RM ( guvernul, ministerele) 3) organe formate de insasi autoritatile administratiei publice(comsii, inpectorate de stat)

2) modul de formare a organelor administr. publice- potrivit acestui criteriu, autoritatil admis-ve sint de doua feluri: organe administrative alese (consiliile locale, primarii) organe ale administratiei publice numite(guvernu, ministerele)

3) natura sau modul de activitate al autoritatii administratiei publice, potrivit acstui criteiu avem urmtoarele categorii:

1) organe colegiale alcatuite din mai multe persoane(guvernul, consiliile locale )

2) rgane individuale sau unipersonale(acele organe care sint cnduse de o singura persoana(ministerele, primariile)

4) Citeriu competentei-competenta se imparte in urmatoarele:competenta teritoriala, competenta materiala, si comp. temporala. Din punct de vedere al competentei teritoriale, autoritatile administratiei publice pot fi urmatoarele: organe centrale, care au competenta pe inrteg teritoriu tarii, cum ar fi guvernul, ministerele, agentiile

-organe locale sau teritoriale-au competenta in limitele unei sau citeva unitati administrativ teritoriale(consiliile locale)

c)estimati importanta clasific  autorit admin publice

Test 15 : Sistemul autorit admin publice

a)descrieti sitemul autorit admin publice

Prin sistem al autoritatilor administratiei publice se intelege totalitatea de autoritati publice ce realizeaza activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legii, si intre care exista, legaturi prin care se asigura, functioalitatea sitemului respectiv.

Sistemul administr publice, include in 1 rind guvernul RM care prin natura sa este expreia puterii executve a statului, fiind cea mai importanta autoritatea publica prin intermediul careia se asigura,legatura dintre diferite autoritati ale administratiei publice care in totalitate formeaza sistemul administartiei publice. Celelalte autoritati care form. sistemul administratiei publice, pot fidivizate in urmatoarele categorii:

-minsterele, gentiile, srviciile, birourile, inspectoratele de stat, comisiile si consiliile precum si structuri suboronate ale acestora inclusiv deconcentrate in unitatile administrativ tertoriale.

TOate aceste autoritati poarta denumirea generica, de administratie publica centrala de specialitate

- consiliile locale, si raionale,primaii si primariile satelor, comunelor, or, municipiilor presedintii raioanelor si aparatul acestora .Toate aceste autoritati poarta denumrea generica de administratie publica locala.

b)determin partile component ale sistemului autorit admin publice

Părţile componente ale autorităţilor administrative publice, respectiv elementele ce le alcătuiesc structura, sunt  formate din personalul acestora, mijloacele materiale şi cele financiare cu care sunt înzestrate, precum şi competenţa decare dispun ,

după caz,  capacitatea juridică pe care oexercită .Studiul acestor componente structurale se face atât deştiinţa dreptului administrativ, mai ales sub aspectul juridic al problematicii funcţiei,  competenţei şi capacităţii adminis-trative,  cât şi de

ştiinţa administraţiei sub aspectul recrutării,repartizării şi promovării personalului, a sarcinilor organelor administrative şi a mijloacelor materiale din dotare, în timp ceştiinţa dreptului financiar şi unele ştiinţe economice abordeazăaspectele economico-financiare ale acestor instituţii bugetare.

c)apreciati gradul de a autoritatilor administrative di cadrul statului sistemului autorit admin publice

Test 16: 16. locul si rolul presedintelui R.M in sistemul autoritatilor  publice

a)determinati natura atributiilor presedint RM

Atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova sunt:

Convocarea Parlamentului

Preşedintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri (articolul 63 alineatul (2) din Constituţie).

Dreptul la iniţiativă legislativă

Preşedintele Republicii Moldova are dreptul la iniţiativă legislativă (articolul 73 din Constituţie).

Mesaje Parlamentului

Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului. Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii (articolul 84 din Constituţie).

Dizolvarea Parlamentului

În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Concomitent cu aceste posibilităţi, există şi anumite restricţii asupra dizolvării Legislativului. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat numai o singură dată în cursul unui an. El nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului prevăzut la art. 78 alin. (5) (dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament), şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război (articolul 85 din Constituţie).

Atribuţii în domeniul politicii externe

Preşedintele Republicii Moldova, care personifică statul şi este chemat să-l reprezinte în relaţiile cu alte state, la cel mai înalt nivel, îşi exercită funcţia de reprezentant oficial al statului în colaborare cu Parlamentul şi Guvernul şi are următoarele atribuţii în domeniul politicii externe:

- poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;

- la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

- primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova (articolul 86 din Constituţie).

Atribuţii în domeniul apărării

Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală. De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară starea de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii (articolul 87 din Constituţie).

Preşedintele Republicii Moldova este responsabil personal de securitatea statului. Cadrul juridic pentru constituirea şi activitatea organelor ce asigură securitatea statului este creat de Parlament, iar instituirea organelor securităţii statului, stabilirea structurii, funcţiilor şi finanţarea lor ţine de competenţa Guvernului. Preşedintelui i se rezervă dreptul de a institui şi administra, în conformitate cu legislaţia, organe consultative pentru problemele asigurării securităţii statului - Consiliul Suprem de Securitate (articolul 6 din Legea cu privire la apărare).

Alte atribuţii

Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;

c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;

d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

e) acordă graţiere individuală;

f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;

g) acordă ranguri diplomatice;

h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;

i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;

j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege (articolul 88 din Constituţie).

Numirea judecătorilor

Preşedintele Republicii Moldova numeşte judecătorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (articolul 116 alineatul (2) din Constituţie).

Test 17: modul de constituire , activitatea si actele pred RM

a) determin modul de constituire in functie a pred RM

Modalitatea de investire in functie de presedinte al RM.

Ca rezultat al unei lupte de ambitii dintre legislative si executiv care a durat mai mult de doi ani sub genericul modificarii regimului deguvernamint Parlamentul a adoptat in 2000 o modificare la Constitutie cu privire la modul de alegere a Presedintelui Republicii .Astfelart.78 al Constitutiei prevede ca seful statului este ales de Parlament prin vot secret.poate fi aleasa in aceasta functie persoana care a implinit40 de ani cetatean al RM,a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul RM nu mai putin de 10 ani ,poseda limba de stat.este ales deputatulcare a obtinut votul a 3/5 din numarul deputatilor alesi.in cazul unor neintelegeri se organizeaza al doilea tur de scrutiny intre primii doicandidati,in cazul in care nici in acest tur nimeni nu intruneste numarul necesar de voturi dse organizeaza alegeri repetate .daca acesteaesueaza presedintele in exercitiu dizolva parlamentul si stabileste data laegerilor parlamentare repetate. Durata mandatului presedintelui estede 4 ani de la data depunerii juramintului si aceasta functie poate fi exercitata cel mult pentru 2 mandate consecutive. Rezultatele alegerilor  presedintelui sunt validate de Curtea Constitutionala.mandatul poate fi prelungit in caz de catastrofa sau de razboi.Presedintele poate fidemis in cazul savirsirii unor fapte care incalca prevederile Constitutiei cu votul a 2/3 din deputati.

Alegerea Preşedintelui

(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.

(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

(3) Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur.

(4) Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate.

(5) Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

b)stabiliti specificul actelor presedintelui RM

În exercitarea atribuţiilor sale, şeful statului emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Acestea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

De asemenea, decretele emise de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 86 alineatul (2) , articolul 87 alineatele (2) , (3) şi (4) se contrasemnează de către Primul-ministru (articolul 94 din Constituţie). Decretale sunt acte care produc efecte juridice .acestea pot fi individuale sinormative.deasemenea presedintele poate emite si acte individualecare nu imbraca forma decretului(de numire a consilierilor ).inexercitarea atributiilor sale acesta poate recurge si la acteexclusiv politice si la acte care nu produc efecte juridice.astfel de actesunt:mesajele adresate parlamentului,declaratii apeluri,demersuri etc.

c) apreciati gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea presed RM

Test 18: . Incetarea mandatului si responsabilitatile presed RM

Durata mandatului

(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.

Demiterea

(1) În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.

(2) Propunerea de demitere poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce neîntîrziat la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului şi Curţii Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

b)stabiliti caracterul si modalitatile responsabilitatii presed RM

Raspunderea presedintelui RM.

Presedintele RM ca si toti cetatenii statului poarta raspundere in fata legii in caz de inclcare a normelor de drept el trebuie sa poarteraspundere juridica. O particularitate a raspunderii este procedura de aplicare a raspunderii. Definirea incompatibilitatii decurge dinconstitutie care stipuleaza ca indatorirea Presedintelui RM este incopatibila cu oricare alte functii retribuite. Nu se discuta asupra intrebariide raspundere a indatoririlor presedintelui Rm, nu este compatibila cu alta functie publica sau de stat si cu afacerile private. Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a presedintelui RM cu votul a cel putin 2/3 din nr deputatilor alesi in cazul in care savarseste o intractiune.Competenta de judecata apartine curtii supreme de justitie in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive asentintei de condamnare. Procedura de demitere a presedintelui presupune un numar de conditii in ceea ce priveste garantarea legalitatii siefectivitatea luarii : propunerea de demitere din functie trebuie adusa la cunostinta imediata a presedintelui RM; in cazuri exceptionale seconvoaca comisia parlamentara pentru a cerceta imprejurarile cazului; presedintelui poate da parlamentului si curtii constitutionaleexplicatii in ceea ce priveste acuzatiile aduse la adresa lui; decizia de demitere a presedintelui o ia curtea constitutionala; acesta decizie seconsidera definitiva daca a fost votata de cel putin 2/3 din nr deputatilor alesi.

c)evaluate gradul de perfectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului si responsabilitpresd RM

Test 19.Modul de constituire si functionare a guvernului

a)descrieti modul de constituire si componenta guvern.

Componenta Guvernului. Modalitatea de formare. Raspunderea.

Guvernul se formează în următoarea componenţă: Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii şi alţi membristabiliţi prin lege. Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care deţin cetăţenia Republicii Moldova şi au domiciliul în ţară.Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. Preşedintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat deParlament, numeşte Guvernul. În termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii şi ceilalţimembri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui Republicii Moldova, jurămîntul. În caz de remaniere guvernamentală saude vacanţă a postului Preşedintele Republicii Moldova revocăşi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.Guvernul îşi exercită mandatul din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova şi pînă lavalidarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului, numiţi în funcţie conform alineatului 7, după depunerea jurămîntului îşiexercită atribuţiile în acelaşi mod. Membrii Guvernului vor depune declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.“ Guvernul, în cazulexprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în cazul alegerilor unui nou Parlament, îndeplineştenumai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern. Guvernul răspunde înfaţa Parlamentului pentru activitatea sa. Guvernul cel puţin o dată pe an, ţine în faţa Parlamentului o dare de seamă despre activitatea sa.Miniştrii şi conducătorii altor autorităţi administrative centrale, în baza unei hotărîri a Parlamentului, ţin în faţa lui dări de seamă asupraactivităţii lor. Membrii Guvernului sînt obligaţi să răspundă la întrebările formulate de deputaţi referitor la activitatea Guvernului şi aorganelor din subordinea lui în modul stabilit. Guvernul examinează deciziile comisiilor Parlamentului vizînd activitatea Guvernului şi aorganelor din subordinea lui, comunică comisiilor rezultatele examinării deciziilor sau măsurile luate pe marginea lor.

b)determinati modul de functionare  a guvern

Funcţionarea Guvernului Republicii Moldova

Potrivit art.2 din Legea cu privire la Guvernul RM (nr.64-XII din 31 mai1990), Guvernul RM se călăuzeşte în activitatea sa de Constituţie, de celelalte legiale republicii, de decretele Preşedintelui Republicii Moldova. În aceeaşi lege (art.3) se stipulează următoarele direcţii principale ale activităţii Guvernului:

- creează condiţii pentru stabilirea şi asigurarea suveranităţii economiceşi politice a Moldovei;- elaborează concepţia dezvoltării social-economice a republicii, pro-gramul şi mecanismul trecerii la economia de piaţă;- asigură libera iniţiativă, privatizarea, demonopolizarea economiei şidezvoltarea relaţiilor de piaţă;

- elaborează strategia dezvoltării tehnico-ştiinţifice, promovează o po-litică naţională în domeniul ştiinţei, tehnicii, tehnologiei, rezolvă problemelereglementării de stat a progresului tehnico-ştiinţific;

- garantează tuturor subiecţilor proprietăţii libertatea activităţii econo-mice, diversitatea formelor de proprietate şi egalitatea lor în drepturi, are grijă de păstrarea proprietăţii;

-protejează interesele naţionale în activitatea economică, financiară şivalutară;

-realizează colaborarea economică cu ţările lumii în condiţiile dez-voltării relaţiilor contractuale, formării infrastructurii de piaţă, integrării generaleuropene şi mondiale;

- asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică ex-ternă, promovează politica liberului schimb sau politica protecţionismului, pornindde la interesele naţionale etc.

Şedinţele Guvernului

În art.25 al Legii cu privire la Guvernul RM, intitulat „ŞedinţeleGuvernului şi modul de adoptare a hotărîrilor", se spune că şedinţele Guvernului sedesfăşoară după caz, dar nu mai rar decît o dată pe trimestru. Şedinţele Guvernuluisînt prezidate de Prim-ministru sau de unul dintre viceprim-miniştri. Preşedintelerepublicii poate lua parte la şedinţele Guvernului. Şedinţele sînt deliberative, dacăla ele participă majoritatea membrilor Guvernului. Hotărîrile se adoptă cu votulmajorităţii membrilor Guvernului prezenţi la şedinţă.

C) decideti asupra structurilor organizatorice care activeaza pe linga guvern

Relaţiile Guvernului cu organele administraţiei

publice locale

Guvernul:

1) promovează în viaţă şi exercită controlul asupra respectării şi executării legilor Republicii Moldova, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului de către organele administraţiei publice locale;

2) administrează, împreună cu organele administraţiei publice locale obiectivele şi ramurile de importanţă statală;

3) coordonează activitatea organelor administraţiei publice locale în vederea traducerii în viaţă a politicii de stat în domeniul asistenţei sociale, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului public, tineretului şi sportului, culturii şi protecţiei mediului ambiant;

4) contestă hotărîrile autorităţilor administraţiei publice locale, dacă ele contravin legislaţiei.

Articolul 20. Conducerea ministerelor Republicii Moldova

şi altor organe de pe teritoriul republicii

Guvernul:

1) conduce, coordonează şi controlează activitatea ministerelor, a altor autorităţi administrative centrale, a inspectoratelor de stat, a comisiilor şi consiliilor guvernamentale, altor autorităţi din subordinea sa;

2) aprobă regulamentele ministerelor, ale altor autorităţi administrative centrale, ale inspectoratelor de stat, comisiilor şi consiliilor guvernamentale;    21) numeşte şi demite din funcţie viceminiştrii Republicii Moldova. Intrarea în funcţie a noului ministru are ca efect încetarea activităţii viceministrului, cu excepţia cazului în care acesta a fost reconfirmat în funcţia respectivă de către Guvern la propunerea ministrului;

3) numeşte şi demite din funcţie conducătorii şi adjuncţii conducătorilor celorlalte organe din subordinea sa, confirmă şi eliberează de exercitarea obligaţiilor de membri ai colegiilor ministerelor Republicii Moldova şi ai altor organe din subordinea sa.    Articolul 21. Ministerele Republicii Moldova

Ministerele sînt organele centrale de specialitate ale statului. Ele sînt conduse de miniştri, care poartă răspundere personală pentru îndeplinirea sarcinilor puse în seama lor. În activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai mulţi viceminiştri.

Ministerele transpun în viaţă, în baza legilor republicii, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, politica Guvernului, hotărîrile şi ordonanţele lui, conduc în limitele competenţei domeniile încredinţate şi sînt responsabile de activitatea lor.

Guvernul poate delega prin hotărîre unele funcţii din competenţa sa către ministerele de domeniu. Acest drept se realizează prin adoptarea de acte normative departamentale, înregistrate în modul stabilit  şi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Ministerele promovează o politică statală de cadre îndreptată spre completarea propriului aparat central şi a organelor de resort cu specialişti de înaltă calificare, creează sistemul ramural de instruire continuă a cadrelor, organizează pregătirea specialiştilor cu studii superioare şi medii de specialitate, asigură pregătirea cadrelor, inclusiv în străinătate. În virtutea sarcinilor, ministerele au dreptul de a face remanieri în aparatele lor prin reînnoirea  contractelor de muncă sau prin atestarea funcţionarilor de stat.

Articolul 22.  Alte autorităţi administrative centrale,

inspectoratele de stat, comisiile şi consiliile

guvernamentale

Autorităţile administrative centrale de pe lîngă Guvern se formează de Parlament la propunerea Prim-ministrului în scopul conducerii, coordonării activităţii şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în alte domenii, care nu  intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor.

Autorităţile administrative centrale sînt conduse de directori generali sau de directori, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern.

Inspectoratele de stat se formează de către Guvern în scopul exercitării controlului asupra executării legilor republicii, a hotărîrilor şi a altor acte emise de Parlament, a decretelor Preşedintelui  Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.

Inspectoratele de stat sînt conduse de directori, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern.

Autorităţile administrative centrale şi inspectoratele de stat emit, în limitele competenţei lor, acte normative departamentale.

Guvernul poate să creeze comisii şi consilii permanente şi provizorii pentru studierea unor probleme şi elaborarea hotărîrilor în vederea dezvoltării economiei, politicii în domeniile finanţelor, creditelor, preţurilor, valutei,  circulaţiei monetare, precum şi în domeniile politicii sociale, învăţămîntului public, culturii şi din alte sfere ale vieţii.

Comisiile se formează din lucrători ai ministerelor, precum şi din savanţi şi specialişti de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului sau a viceprim-miniştrilor.

Activitatea comisiilor şi consiliilor este condusă de Prim-ministru, de miniştri sau de alte persoane, numite de Guvern.

Test 20. Atributiile guvernului

a)enumerate atrinutiile guvernului

Atribuţiile Guvernului

Constituţia Republicii Moldova prevede că Guvernul, potrivit programuluisău dc activitate acceptat dc Parlament, „asigură realizarea politicii interne şiexterne a statului şi exercitarea conducerii generale a administraţiei publice",operînd în acest scop prin organismele sociale interesate.

Guvernul are o multitudine de atribuţii şi anume:

- promovarea in viata a legilor,hotar parlam,decretelor presed Rm si exercit control asupra execut propriilor hotar si ordonante

- exercită conducerea generală a administraţiei publice;

- asigură executarea de către organele administraţiei publice a legilor şicelorlalte dispoziţii normative date în aplicarea acestuia;

- conduce şi controlează activitatea ministerelor şi celorlalte organecentrale şi locale ale administraţiei publice;

-elaborează proiecte de legi şi le înaintează spre adoptareParlamentului,ia în dezbatere propunerile legislative, privitor la activitatea executivă, primite din partea Parlamentului;

- asigură, prin adoptarea şi aplicarea măsurilor necesare, apărarea or-dinii de drept şi liniştii publice, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în condiţiile prevăzute de lege;

- ia decizii cu privire la negocierea de tratate, acorduri şi convenţii internaţionale în care se angajează statul;

-aprobă acordurile interguvernamentale care se vor putea semna numai prin împuternicirea Prim-ministrului.

-atri in doeniul de dezvolt econom so sociala a stat,crearee de conditii pt funtion autoadministrarii in asa directii cum ar fi:domeniul econ,domeniul dezvolt sociale,invatamitul,tineretul si sport,cultur si ocrot sanatatii.Domeniul stiintei si tehnicii,finantelor,preturilor si cirultiei monetare, domeniul muncii si politicii de cadre in erviciul public,domen asig liberatii.

-atrib in domeniul poli externe reesind din princiiile Const si cele ale dr International,cum ar fi sabil de rel cu stat straine,organismele internationale si asigur promovarii unui curs unic si coerent in domen pol externe.

b)clasificati atributiile guvernului

Atrib guvern pot fi clasif in mai ulte categorii,

cmf criteriuluil exercit atri in spatiu,atrib guvern pot fi casif in urmt categorii:

a)atrib pri politica interna

b)atrib priv pol extern

c)apreciati corelatia dintre atributiile guvernului si atributiile prim-ministrului si vice-prim-ministrului

Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atribuţiile ce le revin;

Prim-ministrul Republicii Moldova:

1) prezidează şedinţele Guvernului şi ale Prezidiului lui;

2) în cazuri excepţionale ia decizii  în problemele conducerii Republicii Moldova în limitele competenţei Guvernului şi  informează despre aceasta Guvernul la şedinţa lui ordinară;

3) asigură colegialitatea în activitatea Guvernului;

4) formează Guvernul şi propune componenţa lui în modul stabilit;

5) acordă împuterniciri  pentru  negocierea şi  semnarea  tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova;

7) prezintă spre examinare Prezidiului Guvernului sau pune în faţa Preşedintelui Republicii Moldova chestiunea cu privire la stimularea sau aplicarea unor sancţiuni disciplinare faţă de membrul Guvernului;

8) în cazul în care unul din miniştri nu îşi exercită atribuţiile conform legislaţiei, este în drept să înainteze Preşedintelui Republicii Moldova propunere privitor la revocarea acestui ministru;

9) informează Preşedintele Republicii Moldova în problemele deosebit de importante pentru ţară.

În conformitate cu Constituţia (Legea Fundamentală a Republicii Moldova), Prim-ministrul este învestit  şi cu alte împuterniciri prevăzute prin prezenta Lege şi prin alte legi ale Republicii Moldova.

În cazul în care Prim-ministrul este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar. Interimatul încetează dacă Prim-minisrul reia activitatea în Guvern.

Prim-viceprim-miniştrul şi viceprim-miniştrii Republicii Moldova

Prim vice priministru si viceprim ministri la rindul lor exercita urmatoarele atributii.

1)coordoneaza activitatea ministerelor a altor autoritati administrativ centrale si a altor org din subordinea guvernului.

2)exercita controlul si dau in mod operativ indicatii autoritatilor adminitrative centrale, in vederea asigurarii indeplinirii hotaririlor, ordonantelor, si dispozitiilor guvernului

3) solutioneaza alte prob ce tin de activitatea autoritatilor administratiei publice centrae de specialitate inclusiv examineaza in prealabil proiectele de hotariri, ordonante si dispozitii ce urmeaza a fi prezentate la sedintele guvrnului.

In general activitatea vicepriministrilor este orgaizate pe compartimente.

Test 21. Actele guvernului

a)identificati actele guvernului

Cnf const RM art 102 aln 1, guvernul adopta urmatoarele acte: hotariri, ordnante si dispozitii.

1)Hotaririle sint cele mai rapindite acte ale guvernului, deoarece corespund caracteruui sau executoriu, i sint adoptate pu organizarea executaii legilor.

Hotaririle guvernului pot avea atit caraternormativ cit si caracter individual. Hotaririle guvern cu caracter normativ pot fi clasificate in urm categorii:

1)hotariril ce contin ele insele norme juridice pe baza si in vederea executarii legii, adica sint niste acte de reglementare a anumitor rel sociale afen=rente administr publice

2) hotairile prin care se aproba alte acte juridice, cum ar fi hotaririle de aprobare, a unor regulamente, (regulamentele ministerelor). La rindul lor hotairile guver cu caracter individual se refera la persoane si situatii juridice concrete(numirea unor functionari publici...)

2)Ordonantele- adoptarea lor de catre guver tine de institutia constitutionala a delegarii legislative, astfel intru realizarea programului de activitate si cnf art 106 (2) din COnst RM, guvernul adopta ordonante in conformitate cu o lege speciala de abilitare,prin urmare, ordonantele sint acte normative cu putere de lege ordinara ce sint adoptate  intr-o anumita perioada de timp in domenii care nu fac obiectul legilor organice.

La cerere guvernului, parlamentul adopta o lege de abilitare a guverului de aadopta ordonante, pu o perioada definita.

IN lege respectiva se indica, domeniile si data pina la care pot fi adoptate ordonantele de catre guvern.

Legile de abilitare pot di de doua feluri:

1)cele care solicita arobarea ulterioara a ordonantelor de catre parlament

2) legi de abiliatre ce nu solicita aprobarea ulterioara a ordonantei.

In primul caz guvernul examineaa si proiectul lii privind aprobarea ordnantei prezentind parlamentului spre adoptare in termenul prevazut de legea de abilitare.In situatiain care parlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei,ordonanta isi pierde efectele juridice de la data intrarii in vigoare a legii de respingere.Prin urmare ordonantele pot fi abrogate,suspebdate sau modificate de guvern prin adoptarea de ordonante doar in limitele termenului de abiliare.Dupa expirarea termenului de abilitare ordonantele pot fi abrogate ,suspendate sau modificate numai prin lege de catre parlament.Prin urmare institutia delegarii legislative este destul de eficienta in cazurile cind in conditile principiului legalitatii sunt necesare de intrprins masuri urgente de catre executiv,insa in condtiile statului nostru aplicarea ordonantelor ca instrument juridic nu si-a gasit o larga rasindire.

3)Dispozitii

conform art 102(5) al const RM si art30 din legea cu privire la guver dispozitiile ca acte sunt emise de catre prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a guvernului.In cea mai mare parte dispozitiile sunt niste acte cu caracter individual ce se refera la situatii si persoane concrete,efectiv dispozitiile ar fi acte ale prim-ministrului,iar actele guvernului ar fi hotaririle si ordonantele.

Legea cu privire la govern(conform legislatiei)

Articolul 30. Hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului

Pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale şi celor ce decurg din prezenta lege, precum şi pentru organizarea executării  legilor, Guvernul adoptă hotărîri.

Dispoziţiile se emit de către Prim-ministru pentru organizarea activităţii interne a Guvernului.

Hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului se semnează de Prim-ministru.

Unele hotărîri se contrasemnează de miniştrii, care au obligaţia punerii lor în aplicare:

-  hotărîrile privind executarea bugetului, utilizarea împrumuturilor şi creditelor interne şi externe, desfăşurarea reformelor financiar-economice şi sociale, administrarea proprietăţii publice - respectiv, de ministrul finanţelor, ministrul economiei;

-    hotărîrile cu privire la asigurarea securităţii statului, ordinii publice, capacităţii de apărare, activitatea Forţelor Armate - respectiv, de ministrul afacerilor interne şi de ministrul apărării;

-  hotărîrile privind politica externă - de ministrul afacerilor externe;

-   hotărîrile privind exercitarea de către Guvern a dreptului de iniţiativă legislativă, elaborarea programelor de activitate legislativă, aprobarea proiectelor de legi şi prezentarea lor Parlamentului spre examinare - respectiv, de ministrul justiţiei;

-    hotărîrile cu caracter complex, care reglementează funcţionarea diferitelor ramuri ale economiei naţionale - se contrasemnează, la decizia  Prim-ministrului, de către un  ministru responsabil  pentru punerea acestora în aplicare.

- Hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, cu excepţia celor care conţin secret de stat, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării sau emiterii.

-  Hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului intră în vigoare la data publicării  în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată  în textul acestora, dar care nu poate precede data  publicării lor.

Articolul 302. Ordonanţele Guvernului

- Ordonanţele sînt acte normative cu putere de lege ordinară, adoptate într-o anumită perioadă de timp şi în domeniile care nu fac obiectul legilor organice.

-Ordonanţele se semnează de Prim-ministru şi se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în aplicare, în procedura stabilită în articolul 30 pentru hotărîrile Guvernului.

-Ordonanţele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare în modul stabilit pentru actele oficiale.

-Ordonanţele se abrogă, se suspendă sau se modifică de Guvern  prin adoptarea de ordonanţe în limitele termenului de abilitare.

După expirarea  termenului de abilitare ordonanţele pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.

Procedura elaborării, examinării şi  adoptării ordonanţelor este stabilită de Guvern.

b)comparati diferitele categorii de acte ale guvernului

c)decideti asupra coraportului dintre actele guvernului si si actele prim-ministrului

T

Test 22: . incetarea mandatului si responsabilitatea guvernului

a)determin durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Guvern

Conform prevederilor constituttionale incetarea mandatului guvernului are loc de regula la data validarii alegerilor pentru un nou parlament ,adica in mod ideal mandatul guvernului ar fi de 4 ani,desi nu este expres mentionat nicaieri.Prevederile legislatiei in vigoare sunt destul de incerte in special in ceea ce priveste incetarea mandatului guvernului inainte de termen.

Articolul 6. Demisia Guvernului

Guvernul are dreptul să demisioneze din propria iniţiativă.

Fiecare membru al Guvernului  are, de asemenea, dreptul de a demisiona.

-Demisionarea Prim-ministrului conduce la demisionarea Guvernului în componenţă deplină.

- Cererea de demisie a Prim-ministrului şi a întregii componenţe a Guvernului se prezintă Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.

- Cererile de demisie a unor membri ai Guvernului se prezintă Prim-ministrului şi se aduc la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova.

Guvernul îşi dă demisia în cazul în care:

1) Parlamentul şi-a exprimat neîncrederea în Guvern conform art.106 şi 1061 din Constituţie;

2) Prim-ministrul a demisionat sau a decedat;

3) a fost ales un nou Parlament (la prima lui şedinţă).

Articolul 7. Exprimarea votului de neîncredere Guvernului

Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, poate exprima vot de neîncredere Guvernului.

Exprimarea neîncrederii Guvernului se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor.

b)stabiliti  modalitatile si caracterul responsabilitatii guvern

-----Responsabilitatea Guvernului

Conform art 104 din constitutia RM guvernul este responsabil in fata parlamentului si prezinta informatiile si documentele cerute de acesta,de comisiile parlamentare si de deputati.Membrii guvernului au acces la lucrarile parlamentului iar in cazul cind li se solicita prezenta ,participarea lor este obligatorie.

Guvernul răspunde în faţa Parlamentului pentru activitatea sa.

Guvernul cel puţin o dată pe an, ţine în faţa Parlamentului o dare de seamă despre activitatea sa.

Miniştrii şi conducătorii altor autorităţi administrative centrale, în baza unei hotărîri a Parlamentului, ţin în faţa lui dări de seamă asupra activităţii lor.

Membrii Guvernului sînt obligaţi să răspundă la întrebările formulate de deputaţi referitor la activitatea Guvernului şi a organelor din subordinea lui în modul stabilit.

Guvernul examinează deciziile comisiilor Parlamentului vizînd activitatea Guvernului şi a organelor din subordinea lui, comunică comisiilor rezultatele examinării deciziilor sau măsurile luate  pe marginea lor.

Prin urmare guvernul poarta in principal o raspundere politica doar in fata parlamentului pentru intreaga sa activitate si ceamai severa sanctiune consta in acordarea votului de neincredere de catre parlament si demiterea guverului ca rezultat,respectiv fiecare membru al guvernului raspundepolitic solidat cu ceilalti membri pentru activitatea si actele guvernului

c)evaluate gradul de peflectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului govern si decideti asupra posibilitatii de influinta a govern asupra organului legislative

Test 23: organizarea si functionarea a organelor central de specialitate ale admin publice

a)determin modul de organiz si structura organelor central de specialitate ale admin publice???

Conducerea generală şi ierarhia administraţiei publice centrale de specialitate (1) Administraţia publică centrală de specialitate se compune din totalitatea ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale, care diferă după organizare şi atribuţiile acestora, prin intermediul  cărora se exercită sarcinile puterii executive în vederea asigurării satisfacerii intereselor generale ale societăţii şi ale statului, în domeniul încredinţat.

(2) Guvernul asigură unitatea de acţiune a autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate pentru executarea dispoziţiilor legii şi sarcinilor ce revin acestor autorităţi.

(3) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate funcţionează  într-un sistem unic în baza subordonării instituţionale şi funcţionale şi a supravegherii din partea organului ierarhic superior.

b)detrmin modul de function a organelor central de specialitate ale admin publice???

c)evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind organizarea si functionarea organelor central de specialitate ale admin publice

Test 24.atributiile si actele organelor central de specialitate ale admin publice

a)determin categoriile de atributii ale organelor central de specialitate ale admin publice

Atribuţiile  administraţiei publice centrale de specialitate

(1)  Administraţia publică centrală de specialitate, execută sarcini administrative generale care servesc îndeplinirii funcţiilor acestuia, şi anume:

a)        participarea la elaborarea politicilor publice şi actelor normative, precum şi monitorizarea şi evaluarea acestora;

b)       coordonarea, controlul şi supravegherea  domeniului încredinţat;

c)        aplicarea  actelor normative;

d)       controlul de stat;

e)        prestarea  serviciilor publice;

f)        administrarea  patrimoniului de stat.

(2) Administraţia publică centrală de specialitate exercită şi alte sarcini administrative delegate de Guvern, în condiţiile legii.

(3) Delegarea sarcinilor administrative, altele decît cele de elaborare a politicilor publice, către alte persoane juridice publice sau private se face în temeiul legii, la propunerea Guvernului prin contract administrativ, atunci cînd sarcina administrativă este îndeplinită mai eficient de către acestea.

b)determin categor de acte ale organelor central de specialitate ale admin publice

.  Actele autorităţilor administraţiei publice  centrale de specialitate

(1) Întru exercitarea atribuţiilor ce le revin, autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, în condiţiile legii, emit acte cu caracter normativ şi individual. Actele cu caracter individual se emit numai pentru organizarea şi funcţionarea organelor ce ţin de domeniul de activitate a acestuia. Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate  pot emite acte cu caracter normativ obligatorii pentru terţi, doar în cazul în care acest fapt nu contravine legii sau altor acte normative de o forţă superioară.

(2) Actele cu caracter normativ ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate se emit întru executarea legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţelor şi hotărîrilor Guvernului.

(3) Actele autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, ce nu corespund legilor, ordonanţelor şi hotărîrilor Guvernului, se suspendă sau se abrogă, în condiţiile legii, de către Guvern.

(4) Actele cu caracter normativ şi individual ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ, dacă legea nu prevede altfel.

c)apreciati gradul de perfectiune a legislat privind identificarea si si delimitarea diferitor categorii de acte ale organelor central de specialitate ale admin publice

…………………………………

Test 25.notiuni generale privimd admin public locala

a)definit APL si enumerate principiile de organiz si function a acesteia

Administraţie publică locală - totalitatea autorităţilor publice locale constituite, în condiţiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale;

Principiile de bază ale administrării publice

locale

(1) Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor publice locale şi consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.

(3) Aplicarea principiilor enunţate în prezentul articol nu poate afecta caracterul unitar şi indivizibil al statului.

b)stabiliti sistemul autorit APL

În calitate de autorități ale admin. pub. loc. apar următoarele 2 categorii 1- consiliile sătești , comunale , orășănești , municipale denumite și consilii locale precum și consiliile raionale ca autorități deliberative , în ceea ce privește autoritatea teritorială cu statut special Găgăuzia activează adunarea populară a Găgăuziei, a 2-a categorie o formează primarii satelor, comunelor, orașelor , municipiilor, inclusiv aparatul lor de lucru denumit primărie precum și președinții raioanelor și aparatul de lucru al acestora ca autorități executive , în cazut unit. cu statut special Găgăuzia activează guvernatorul găgăuziei și comitetul executiv al găgăuziei, de asemenea în unitățile administrativ teritoriale în special de nivelul al 2-lea activează structurile teritoriale ale cancelariei de stat, care exercită controlul administrativ al activității autorităților administrației publice locale , precum și activează diferite servicii publice desconcentrate ale ministerelor și altor autorități administrative centrale.

c)estimate nivelul de respectare a principiilor privind APL

………………………….

Test 26.caracteristica generala a statutului autoritatiloe APL

a)determin modul de constituire si activitate a autorit APL

Organizarea activităţii autorităţilor publice  locale

(1) Autorităţile publice locale îşi desfăşoară activitatea în domeniile stabilite de Legea privind descentralizarea administrativă, dispunînd în acest scop de competenţe depline care nu pot fi puse în cauză sau limitate de nici o autoritate publică, decît în condiţiile legii.

(2) Competenţele autorităţilor publice locale sînt delimitate în condiţiile prezentei legi între competenţele autorităţilor publice deliberative şi executive de nivelurile întîi şi al doilea.

(3) Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot să stabilească ori să impună competenţe autorităţilor publice locale fără o evaluare prealabilă a impactului financiar pe care aceste competenţe l-ar putea genera, fără o consultare a autorităţilor locale de nivelul corespunzător şi fără ca colectivităţile locale să fie asigurate cu mijloacele financiare necesare.

b)determin categori de acte si modul de incetare a mandatului autoritatilor APL?????????????

În activitatea sa autoritățile administrației publice locale adoptă acte administrative cu caracter normativ și individual.

EXERCITAREA MANDATULUI

Articolul 82. Statutul alesului local

(1) În exercitarea mandatului, consilierii locali, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor sînt în serviciul colectivităţii locale şi se bucură de protecţia şi garanţiile acordate prin Legea privind statutul alesului local.

(2) Persoanele enumerate la alin.(1), cu excepţia consilierilor, au dreptul la concediu de odihnă anual, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Concediul de odihnă anual se acordă conform programării aprobate de consiliul respectiv.

Articolul 83. Răspunderea juridică

Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor, consilierii, secretarii şi personalul primăriilor şi aparatelor preşedinţilor raioanelor poartă răspundere juridică în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru faptele ilegale comise în exerciţiul funcţiunii.

Articolul 84. Incompatibilităţi

(1) Preşedintele şi vicepreşedintele raionului, guvernatorul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, preşedintele şi vicepreşedinţii adunării populare a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarii şi viceprimarii, pe parcursul mandatului lor, nu au dreptul să deţină alte funcţii retribuite sau să cumuleze o altă funcţie, prin contract sau acord, în întreprinderi străine sau întreprinderi şi organizaţii mixte, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii cu orice formă de organizare juridică, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie.

(2) Funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al raionului, de primar şi viceprimar este incompatibilă cu calitatea de consilier.

Articolul 85. Suplinirea mandatului predecesorilor

Consiliile locale şi primarii aleşi în cadrul alegerilor anticipate desfăşurate ca urmare a dizolvării unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor.

c)apreciati gradul de perfectiune a legislat privind statutil juridic al autoritatilor APL

Test 27.caracteristica controlului administrative al activitatii autoritatilor administrat publice locale

a)identifact categoriile de control al activitatii autorit APL

-Controlul administrativ-  Controlul administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale vizează respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a prezentei legi şi a altor acte normative atît de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, cît şi de către funcţionarii acestora.

-Controlul de legalitate:

Contolul obligatoriu

Controlul facultativ

Controlul solicitat de autorit publice locale

Controlul solicitat de persoanele vatamat

-Controlul de oportunitate

b)determinati subiectele si obiectele controlului administrative al autorit APL

Subiecţii controlului administrativ

-De organizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanţii Guvernului în teritoriu.

-Subiecţi ai controlului de oportunitate sînt Guvernul, autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi administrative, care acţionează în unităţile administrativ-teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivit competenţelor ce le revin în condiţiile legii.

c)estimate gradul de perfectiune a legislat privind controlul administrat al activitatii

autorit APL

……………………………..

Test 28.notiunea categoriile de servicii publice si principiile de baza ale serviciului public

a)definit notiunea de serviciului public.

Definiția serviciului public: serviciul public reprezintă o structură organizatorică înființată prin lege sau în baza legii de către stat inclusiv unitatea administrativ teritorială pentru satisfacerea în mod continuu sau sistematic a unor interese specifice ale membrilor societăților, această structură organizatorică fiind încadrată cu personal de specialitate și finanțată ca regulă din bugetul statului sau bugetul uniității administrativ teritoriale. In sens legal noțiunea de serviciu public poartă un caracter mai restrîns decît în aspect doctrinal. astfel din punct de vedere al legislației serviciile publice sunt considerate doar autoritățile publice , adică acele organe instituite prin lege sau printr-un alt act normativ care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public

b)determin categoriile de servicii publice

Clasificarea serviciilor publice

După interesul general pe care îl realizează şi gradul de extensie se disting:

a)    servicii publice de interes naţional;

b)   servicii publice descentralizate;

Serviciile publice de interes naţional pot avea caracter de servicii publice centralizate în cazul Ministerului Apărării, Ministerului de Externe, Serviciului de Informaţie şi Securitate, deoarece sînt organizate la scara întregului teritoriu naţional şi servicii desconcentrate ale ministerelor şi departamentelor în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi. Aceste servicii sînt conduse de prefect, în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu. Serviciile publice descentralizate, la rîndul său, se disting în servicii publice locale şi servicii publice judeţene.

în funcţie de forma de organizare, serviciile publice pot fi clasificate în trei categorii^[1]:

a) organe ale administraţiei publice locale (consiliul local, primăria);

b)      instituţii publice (instituţii de învăţămînt, de asistenţă medicală);

c)      regii autonome de interes public (în literatura de specialitate pot fi întîlnite şi sub denumirea de stabilimente publice, în această categorie pot fi incluse întreprinderile municipale, care beneficiază de o autonomie administrativă şi financiară relativă);

Asumarea răspunderii pentru asigurarea diferitelor servicii nu înseamnă obligatoriu că serviciile respective trebuie să fie furnizate efectiv de către organisme aparţinînd sau fiind conduse de autorităţile locale. Majoritatea serviciilor, cu excepţia celor de administrare generală, pentru care sînt re­sponsabile autorităţile locale, pot fi furnizate efectiv pe o bază parţial sau integral contractuală, de către agenţi economici privaţi, autorităţile locale menţinîndu-şi rolul de supraveghere şi reglementare, iar, în funcţie de aranjamentele contractuale, chiar şi unele

După natura serviciilor oferite, la nivel local serviciile publice pot fi împărţite convenţional în patru categorii de bază^[2]:

1.Servicii publice cu caracter general administrativ sau de reglementare (stare civilă, autorizaţii de construcţie, etc.).

2.Servicii care nu au un caracter exclusiv, adică serviciile de care beneficiază întreaga comunitate şi de la care nimeni nu poate fi exclus, din motive de ordin social sau tehnic (securitate, iluminare stradală, îngrijirea spaţiilor publice).

3.Servicii cu caracter exclusiv, adică servicii care constituie aşa zisele "monopoluri naturale" şi sînt furnizate consumatorilor individuali, potrivit unor aranjamente contractuale şi în schimbul unei părţi convenabile (apro­vizionarea cu apă potabilă, energie termică, salubrizarea teritoriului, etc.).

4.Servicii de natură pur comercială (locuinţe, reparaţii, afaceri

c)………………--------------------------

Test 29.notiunea clasificarea functionarilor publici si functiilor publice

a)defin not de functionar public si identific criterile de clasific a acestora

funcţionar public – persoană fizică numită, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publică;

Funcţiile publice se instituie în temeiul actelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi ale altor autorităţi publice,emise în limitele competenţei lor, stabilite de Constituţie şi de alte legi. Conform nivelului atribuţiilor titularului, funcţiile publice seclasifică în următoarele categorii:

a) funcţii publice de conducere de nivel superior  Funcţionarii publici de conducere de nivel superior realizează managementul nivelului superior  în autorităţile publice. Pentru a ocupa o funcţie publică de conducere de nivel superior, persoana trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: b) să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; c) să aibăcel puţin 5 ani vechime în specialitatea/profilul funcţiei publice respective.si sa fie cetatean al RM, sa nu aiba antecedebte penale etc.

b) funcţii publice de conducere Funcţionarii publici de conducere organizează, coordonează, îndrumă şi controlează activităţile subautoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a unei persoane ce exercită funcţie de demnitate publică.

c)  funcţii publice deexecuţie. Categoria funcţionarilor publici de execuţie include persoanele numite în alte funcţii publice decît cele prevăzute pentru primeledoua niveluri de functii publice. În raport cu complexitatea şi natura sarcinilor, cu nivelul de importanţă şi responsabilitate, fiecarecategorie de funcţii publice se împarte în grupuri.

b)determin categoriile de functii publice si functionari publici conform legilatiei in vigoare

Articolul 7. Clasificarea funcţiilor publice
    (1) Conform nivelului atribuţiilor titularului, funcţiile publice se clasifică în următoarele categorii: 
    a) funcţii publice de conducere de nivel superior; 
    b) funcţii publice de conducere; 
    c) funcţii publice de execuţie. 
    (2) În raport cu complexitatea şi natura sarcinilor, cu nivelul de importanţă şi responsabilitate, fiecare categorie de funcţii publice se împarte în grupuri, specificate în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat de Parlament.
    Articolul 8. Funcţionarii publici de conducere  de nivel superior
    (1) Funcţionarii publici de conducere de nivel superior realizează managementul nivelului superior în autorităţile publice.
    (2) Categoria funcţionarilor publici de conducere de nivel superior include persoanele care sînt numite în una din următoarele funcţii publice de conducere de nivel superior:
    c) adjunct al conducătorului autorităţii administrative;
  d) conducător şi adjunct al conducătorului aparatului autorităţii publice (Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală, Curtea de Conturi).
    (3) Ocuparea funcţiei publice de conducere de nivel superior vacante se face prin concurs.
    (4) Pentru a ocupa o funcţie publică de conducere de nivel superior, persoana trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe:
    a) să respecte condiţiile prevăzute la art.27; 
    b) să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
    c) să aibă cel puţin 5 ani vechime în specialitatea/profilul funcţiei publice respective. 
    (5) Numirea în funcţie a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu se fac, în condiţiile legii, de către:
    a) Guvern, pentru funcţiile publice specificate la alin.(2) lit.c);
    b) conducătorii autorităţilor publice respective, pentru funcţiile publice specificate la alin.(2) lit.d).

Articolul 9. Funcţionarii publici de conducere
    (1) Categoria funcţionarilor publici de conducere include persoanele numite, în condiţiile prezentei legi, în una din următoarele funcţii publice de conducere:
    a) conducător şi adjunct al conducătorului organului din subordinea ministerelor şi altor autorităţi administrative;
    b) conducător şi adjunct al conducătorului subdiviziunii interioare a autorităţii publice;
    c) conducător şi adjunct al conducătorului serviciului desconcentrat al autorităţii publice;
    g) conducător şi adjunct al conducătorului serviciului descentralizat, organizat în unitatea administrativ-teritorială şi în unitatea teritorială autonomă cu statut special;
    h) secretar al consiliului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului), raionului şi secretar al preturii;
    i) pretor şi vicepretor al sectorului municipiului Chişinău.
    (2) Funcţionarii publici de conducere organizează, coordonează, îndrumă şi controlează activităţile specificate la art.3 sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a unei persoane ce exercită funcţie de demnitate publică. 
    Articolul 10. Funcţionarii publici de execuţie
    Categoria funcţionarilor publici de execuţie include persoanele numite, în condiţiile prezentei legi, în alte funcţii publice decît cele prevăzute la art.8 şi 9.

c)evaluate gradul de perfectiune a notiunii de functonar public si calasificarea functionari publici conform legilatiei in vigoare

Test 30.instituirea functiei publice si conditiile de ocupare a ei

a)determin premisile de aparitie a functiei publice  si categoriile de conditii privind ocuparea functieii publice . -Condiții de bază  sau generale de ocupare a funcției publice

-Condiții speciale de ocupare a funcției publice.

Condițiile de bază sunt aplicabile tuturor funcționarilor publici, ele rezultă din prevederile Const RM, art.39, cît și din prevederile legii cu privire la funcț. publică. Astfel la o funcție publică poate candida persoana fizică care îndeplinește condițiile:

1- deține cetățenia RM

2- Posedă limba de stat și limbile oficiale de comunicare interetnică conf. legii.

3-Persoana are capacitatea deplină de exercițiu

4- persoana nu a împlinit vîrsta necesară obținerii dr. la pensie pentru limita de vîrstă.

5- Persoana este aptă din punct de vedere al sănătății pentru exercitarea funcției publice, conf. certif. medicale cu condiția că pentru funcția respectivă nu sunt stabilite cerințe speciale de sănătate.

6-Persoana are studiile necesare prevăzute pentru funcțiepublică respectivă.

7- Persoana nu are antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvîrșite cu intenție.

8-Persoana nu este privată de dr. de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ca pedeapsă de bază sau complementară.

Aceste cerințe sunt puțin diferite în cazul persoanelor ce ocupă funcție de demnitate pub-că, dar și a persoanelor ce ocupă funcție în cabinet cu funcție  de demnitate publică.

Condițiile speciale rezultă din specificul funcției inclusiv al domeniului de activitate al viitorului funcționar, unele sunt necesare cerințe suplimentare, de ex. pentru ocuparea anumitor funcții pot fi stabilite criterii suplimentare de vîrstă, experiență ( funcție de conduc.) , starea excelentă a sănătății ș.a.

Nerespectarea acestor condiții are ca consecință imposibilitatea ocupării funcției publice.

………………………………….

b)comparati diferitele conditii la ocuparea functiei publice si consecintele nerespectarii acestora.

Articolul 28. Ocuparea funcţiei publice vacante
    (1) Ocuparea funcţiei publice vacante se face prin:
    a) concurs;
    b) promovare;
    c) transfer.
    (2) Concursul se organizează, de regulă, după aplicarea modalităţilor de ocupare a funcţiei publice vacante specificate la alin.(1) lit.b) şi c). 
    Articolul 29. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice 
                          vacante
    (1) Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor profesionale, precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean.
    (2) Concursul se organizează, în condiţiile legii, de către:
    a) comisia de concurs prevăzută la art.8 alin.(6), pentru funcţiile publice specificate la art.8 alin.(2) lit.c);    b) comisiile de concurs prevăzute la art.8 alin.(8), pentru funcţiile publice specificate la art.8 alin.(2) lit.d);
    c) comisiile de concurs instituite de către autorităţile publice, pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie din aceste autorităţi.
    (3) Condiţiile de desfăşurare a concursului se publică într-o publicaţie periodică, pe pagina web a autorităţii publice iniţiatoare, precum şi se afişează pe panoul informaţional la sediul autorităţii publice, într-un loc vizibil şi accesibil publicului, cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data desfăşurării concursului.
    (4) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte de Guvern. 
    (5) Litigiile cu privire la concurs se soluţionează de instanţa de contencios administrativ competentă.

c)evaluate gradul de corespundere necesitatilor zilei a legislatiei privind instituirea functiei publice si condtiile de ocupare a ei

----------------------------------------------

Test 31. Modurile de ocupare a functiei publice  si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu

A)În general , conform legislației în domeniu funcțiile publice în autoritățile publice se ocupă prin următoarele modalități:
I- alegere
II- numire
 I și II Se referă în temei la funcțiile de demnitate publică și pentru personalul încadrat pe bazaîncrederii persoanei în cabinetul persoanei ce exercită funcție de demnitate publică.
III- Concurs
IV- promovare
V- transfer
III-V Se referă la funcționarii publici propriuziși.
Temeiul reprezintă stabilirea legală a unor fapte ce determină existența dintre funcționarii publici și autoritatea publică.
Ca temeiuri de aparișie a raporturilor de serviciu servesc:
-Emiterea actului administrativ de numire în funcție publică, actul administrativ trebuie să fie în formă scrisă.
-Depunerea jurămîntului
-Perioada de probă

B)Alegerea- este reglementată prin diferite acte normative . În actele respective sunt prevăzute și condițiile ce trebuie îndeplinite ca persoana să candideze și să ocupe funcția publică respectivă. pentru ocuparea funcției prin alegere sunt necesare:
-existența  unei funcții eligibile vacante.
-Declanșarea procedurii de alegere
-Alegerea și stabilirea rezultetului alegerilor
-validare alegerilor
-investirea în funcție

Numirea- reprezintă emiterea sau adoptarea unui act administrativ al eutorității competente sau persoane cu funcție derăspundere ce determină momentul atribuirii cetățeanului posibilitatea de a exercita atribuțiile determinate de funcția respectivă.

Concursul- Principalul mod de ocupare a funcției vacante care are la bază principiile competițiilor deschise trensparenței precum și principiul egalității accesului la funcție publică pentru fiecare cetățean se organizează de către comisia de concurs instituită de autoritatea publică respectivă sau de către guvern în cazul funcțiilor de conducere de nivel superior-adjunct de conducător. Rezultatele se publică pe pagina web a autorității publice, dar și pe panoul informațional de la sediul informațiilor publice, cel puțin 20 de zile calendaristice de la data desfășurării concursului. Procedura de desfășurare concursului este stabilită în regulament cu procedura de ocupare a funcției publice vacante prin concurs aprobat prin hotărîrea guvernului nr.201 alin. 2 martie 2009, privind punerea în aplicare  a prevederii legilor cu privire la funcția publică de stat .
Ca regulă cooncursul include proba scrisă și interviul ear litigiile cu privire la concurs se soluționează de instanța de contencios administartiv.Promovarea- o modalitate aplicabilă persoanelor care au deja statul de funcționar public această modalitate reprezintă o cale de dezvoltare a carierei funcționarului prin ocuparea unei funcții publice superioare celei exercitate. Astfel promovarea funcționarului se face în baza de merit de autoritatea care dispune de funcția publică vacantă.
În situația în care 2 sau mai mulți funcționari publici îndeplinesc condițiile promovării, selectarea acestora deja se face în bază de concurs.Transferul- reprezintă o modalitate pentru persoane care deja sunt funcționari publici, transferul are loc între diferite autorități publice sau între subdiviziunile anterioare aceleeași autorități.
Se efectuează în baza a două temeiuri:
-în interesul serviciului
-la cererea funcționarului public.
Transferul se dispune de conducătorulautorității, însă dintre autoritățile publice în care activează funcționarul public și prin numirea acestuea prin funcție de conducător în  interesul căruea se efectuează tranferul. Acceptarea transferului se dispune ca urmare a solicitării în scris din partea autorității din interesul căruea se efectuează transferul. El în interesul serviciului se face doar în acordul înscris al funcționarului public într-o funcție publică echivalentă cu funcția deținută de funcționarul public.  Transferul la cererea funcționarului public se face într-o funcție publică echivalentă sau paote fi într-o funcție publică de nivel inferior. reieșind din cele menționate principala modalitate ar fi concursul, ear promovarea și transferul – modalități de modificare a raportului de serviciu a funcționarului public.

ca teneiuri de apariție servesc: emiterea actului administrativ de numire în funcția publică. conform art. 30 din l cu privire la funcția cu privire la funcția publică. Apar în baza actului administrativ de numire în funcție. Acestea țin să fie în formă scrisă și conține compartimentele:
1- temeiul legal al numirii
2- referința la una din modalitățile de ocupare a funcțiilor publice
3- numele funcționarului public
4- atribuția publică ce va fi deținută
5- data de la care urmează să se exercite funcția publică
6- drepturile salariale
7- perioada de probă ș.a.

la actul administrativ se anexează fișa, iar o copie se înmînează funcționarului public. Numirea se face de conducătorul autorității publice respective.

Depunerea jurămîntului funcționarului public demune jurămîntul o singură dată în termen de 15 zile î prezența conducătorului și în fața simbolurilor de stat.  Funcționarul depune un jurămînt de credință conform legii cu privire la funcționarul pubic. semnează faptul depunerii jurămîntului și aceasta se păstrează în dosarul lui personal. Refuzul depunerii jurămîntului are ca efect înlăturarea funcționarului din funcția publică.

Perioada de probă – temei suplimentar este stabilită pentru funcționarul public debutant adică pentru cetățenii care exercită o funcție publică pentru prima dată , această perioadă are drept scop  verificarea cunoștințelor, abilitărților și alte aptitudini în îndeplinirea funcției publice.

Are loc formarea practică a funcționarului public și cunoașterea de ale acestuia a exigențelor serviciului public. Conform legii perosada de probă nu poate fi stabilită funcționarilor publici de nivel superior, durata perioadei – 6 luni și la expirarea funcționarului public debutant este confirmat în funcția publică dacă obline la evaluarea activității profesionale cel puțin calificativul satesfăcător, funcționarul public este eliberat dacă la evaluarea capacității profesionale obține calificarea nesatesfăcător. procedura de organizare a perioadei de probă de evaluare a capacității sunt stabilite în regulamentul aprobat prin hotărîrea guvernului, nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicarea prevederilor legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Test 32.drepturile si obligatiile a functionarilor publici

A)Drepturile și obligațiile funcționaului public reprezintă o altă etapă în reglementarea serviciulkui public. Drepturile și obligațiile funcționarului public pot fi generale și anume rezultă din lege sau alte acte normative și de asemeneaq pot fi speciale , adică reiese din reglementările interne ale autorității publice inclusiv fișa de post a funcționarului public concret. Conform legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public , funcționarul public are următoarele drepturi cu caracter general:
Dreptul de  a examena probleme și de a lua decizii în limitele competenței sale .
Dreptul de a solicita și de a primi informația necesară de la alte autorități publice precum și la diferite persoane fizice sau juridice.
Dreptul de a-și cunoaște atribuțiile stipulate în fișa de post.
Dreptul de a beneficia de condiții normale de muncă și de igienă.
Dreptul de a beneficia de un salariu corespunzător conform complexității atribuțiilor funcției deținute.
Dreptul funcționarului de a se adresa guvernului sau autoritpții publice respective, privind cazurile de încălcare a legislației referitoare la funcția publică și statutul funcționarului public.
Dreptul de a beneficia de stabilitate în funcția publică deținută.
Dreptul de a fi promovat într-o funcție publică superioară.
Dreptul la opinie cu următoarele condiții: astfel funcționarul public poate exprima opinia oficială a autorității publice numai dacă este abilitată în acest sens , adică împuternicită. De asemenea funcționarul public poate participa la activități sau dezbateri publice avînd obligația să aducă la cunoștință că opinia exprimată în procesul dezbaterilor nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorității publice în care activează. În timpulexercitării atribuțiilor, funcționarul public trebuie să se abțină de la eexprimarea sau manifestarea publică a preferințelor sale politice.
Dreptul funcționarului public de a avea calitatea de membru a partidului politic sau a organizației social politice.
Dreptul la asociere.
Dreptul de acces la informația de ordin personal, adică funcționarul public are dreptul la acces liber la dosarul său personal și datele sale personale incluse în registrul funcțiilor și funcționarilor publici.
Dreptul funcționarului public la o durată normală a timpului de muncă și anume conform legii e de 8 ore pe zi sau 40 ore pe săptămînă.
Dreptul funcționarului la protecția juridică în cadrul funcției adică autoritatea publică este obligată  să asigure protecția funcționarului pșublic și a membrilor familiei lui împotriva amenințărilor și violențelor  căror ar putea fi victimă în exercițiul funcției publice.
dreptul funcționarului public la grevă, însă există anumite excepții, se interzice greva funcționarului dacă funcția e de importanță vitală.

Înafară de drepturi funcționarul public are și un șir de obligații cu caracter general cum ar fi :
Obligația de a respecta constituția, legislația în vigoare , tratatele internaționale la care RM este parte.
Obligația de a respecta drepturile și libertățile cetățenilor.
Obligația de a îndeplini cu responsabilitate, obiectivitate și proctitudine a atribuțiilor  de serviciu.
Obligația de a fi loeal a autorității publice în care activează.
Obligația funcționarului public de a păstra conform legii secretul de stat precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care esunt considerate de interes public.
Obligația de a respecta regulamentul intern al autorității publice.
Obligația funcționarilor publici de conducere de a ajuta propunerile și inițiativele motivate ale personalului din dubordinie referitor la îmbunătățirea activității autorității publice.
Obligația funcționarului public de a executa dispozițiile conducătorului ținînd cont de următoarele garanții, astfel funcționarul public are dreptul să refuze ,motivat în scris îndeplinirea dispozițiilor primite de la conducător pe care le consideră ilegale. Prin dispozție ilegală se consideră acea dispoziție care este în contradicție cu actele normative în vigoare, depășește competența autorității publice sau necesită acțiuni pe care funcționarul public are dreptul are dreptul să le îndeplinească, în cazul în care funcționarul public are dubii în ceea ce privește legalitatea unei dispoziții, el este obligat să comunice autorului dispozițiile dubiile sale și de asemenea să conducă la cunoștința pentru sesizarea cu privire la dispozițiile ilegale ale conducătorului.
Obligația de a depune declarația cu privire la venituri, proprietate și de interese personale conform legii privind declararea și controlul veniturilor și al proprietățiipersoanelor cu funcție de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere din 19 iulie 2002 precum și a legii cu privire la conflictul de interese din 15 februarie 2008.

Test 33. incompatibilitățile sau restricțiile față de funcționarii publici .
Prin incompatibilitate se înțelege impossibilitatea prevăzută de lege ca un funcționar public să exercite anumite acțiuni, activități sau profesii, scopul acestor interdicții sau restricții este de a asigura buna funcționare  a serviciului astfel ca funcționarul să-și consacre capacitățile personale exercitării funcției pe care o deține. Incompatibilitățile prevăzute pentru funcționarii publici sunt stabilite în Const. RM într-o măsură mai mică precum și în legile ce reglementează activitatea autorităților publice în care funcționarii își desfășoară activitatea, precum și legislația ce reglementează serviciul public în general. Astfe incompatibilități generale ce se referă la funcția publică și funcționarul public rezultă din legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 25,26.
Cum ar fi : 1- calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decît cea în care funcționarul a fost încadrat, adică un funcționar nu poate deține 2 funcții publice.
2- funcționarul public nu are dreptul să desfășoare alte activități remunerate în cadrul autorității publice cu excepțiile prevăzute de lege, în al 2-lea rînd cu funcție de demnitate publică sau în funcție din cadrul canbinetului persoanei care exercită funcția de demnitate publică, cu excepția cazurilor cînd raporturile de serviciu sunt suspendate pe erioada respectivă. Nu pot exercita funcțiile reunerate prin contract fie de muncă fie civil în cadrul societăților sociale, întreprinderilor de stat sau municipale, precum și organizațiilor comerciale a căror activitate este controlată, subordonată sau ține de competența autorității în care funcționarul este angajat cu excepția activității științifice, didactice, de creație și de reprezentare a statului în societățile economice. Modul de cumulare a acestor activități se stabilesc conform regulelor privind remunerarea muncii prin cumul a funcționarului publici, aprobate prin hotărîrea guvernului RM  nr. 201 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. De asemenea funcționarul public poate cumula în cadrul autorității publice în cadrul autorității publice în care activează atribuțiile funcției sale cu atribuțiile unei funcții publice temporar vacante ceea ce se confirmă printr-un act administrativ al conducătorului autorității publice.
3- Funcționarul public nu poate fi sau i se interzice a fi mandatar al unor terțe persoane în autoritatea publică în care-și desfășoară activitatea inclusiv efectuarea unor  acte în legătură cu funcția publică pe care o exercită. Situațiile de incompatibilitate menționate trebuie să cedeze pe parcursul unei luni din momentul apariției. Dacă funcționarul public nu elimină situația de incompatibilitate în termennul prevăzut estedistituit din funcție.
4- Funcționarul public nu poate exercita o funcție publică în subordinea nemijlocită a unei rude directe ( părinte frate soră fiu fiică) sau unei rude prin afinitate, în cadrul aceleiașia utorități publice. INterdicția respectivă se aplică și în situația cînd conducătorul nemijlocit al conducătorului public are funcția de demnitate publică.
Funcționarii ce se află în situațiile date vor interprinde acțiuni în vederea încetării raporturilor respective în termen de 2 luni. În caz contrat funcționarul public se transferă  într-o funcție publică care exclude o astfel de subordonare, ear dacă transferul nu e podibil, funcționarul este eliberat din funcție.
De assemenea alte incompatibilități, inclusiv conflicte de interese atît a funcționarilor publici cît și a altor persoane sunt stabilite prin legi speciale cum ar fi legea cu privire la conflictul de interese din 15 februarie 2008. Altă lege e legea cu privire la prevenirea și combatearea corupției 25. 04.2008. carereglementează modul de evitare a faptelor ce constituie conportament corupțional.

Test 34.avansarea in serviciu a functionarilor publici

A)Prin avansarea funcționarului public se înțelege transferarea funcționarului public cu acordul său întro funcție superioară sau conferirea unui grad superior.

B)Avansarea funcționarului se face în rezultatul evaluării perforanților profesionale ale funcționarului public, evaluarea performanțelor ale funcționarului public se realizează prin comparea rezultatelor obținute în perioada evaluată cu perspectivele stabilite conform unor criterii de evaluare. Astfel obiectivele pentru fiecare funcționar pubic se stabilesc anual de către conducătorul autorității publice în care funcționarul public activează, respectîndu-se următoarele cerințe.
1-Prima cerință- să fie specifice obiectivele respective, activităților ce implică exercitarea prerogatielor de putere publică.
2- Obiectivele trebuie să fie măsurabile.
3- ele trebuie să reflecte termenele de realizare.
4- obiectivele trebuie să fie realiste
5- Obiectivele trebuie să fie flexibile, adică să poată fi revizuite în funcție de modificările intervenite în prioritățile autorității publice.

Astfel revizuirea obiectivelor stabilite pentru funcționarul public se poate fi efectuată simestrial. Modificările respective se consemnează într-un proces verbal semnat de conducătorul autorității publice și de funcșionarulpublic care urmează să fie evaluat. Respectiv evaluare perfrmanțelor profesionale în baza obiectivelor stabilite se efectuează anual. Modalitatea de evaluare a performanțelor anuale a funcționarului public se efectuează conform regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale a funcționarului public, aprobat prin hotărîrea guvernului RM nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Astfel evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarilor publice de conducere de nivel superior se efectuează de către o comisie de evaluare a cărei membri se numesc de prim-ministru, ear evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarilor publici de conducere de nivel superior din alte autorități publice decît cele guvernamentale se efectuează de către comisiile de evaluare instituite de conducătorii autorității publice respective. Persoana care exercită funcție               sau după caz               întocmește un raport de evaluare , ear funcționarul public întocmește un raport de activitate pentru perioada respectivă. De asemenea o etapă a evaluarii poate fi și interviul , acesta este obligatoriu în cazul în care informațiile cuprinse în raportul de activitate a funcționarului și raportul de evaluare a conducătorului sunt diferite. Comisia de evaluare poate cere furnizarea de către funcționar despre activitatea sa în perioada respectivă. Fiecare evaluare se consemnează în fișa de evaluare, un exemplar al acesteia se transmite conducătorului, ear alta se păstrează în dosarul personal al funcționarului public evaluat. Dacă funcționarul public consideră că aprecierea nu corespunde aprecierii, acesta poate cere revizuirea calificativului acordat. Procedura de evaluare a performanțelor profesionale menționată este aplicabilă și în cazul funcționarilor publici de conducere și de execuție. În urma evaluării performanțelor profesionale, funcționarului public i se acordă unul din următoarele calificative, deci foarte bine , bine, satesfăcător și nesatesfăcător, respeciv în rezultatulevaluării performanțelor profesionale pot fi luate următoarele decizii. Prima variantă este cu privire la avansarea profesionarului sau menținerea în trepte de salarizare,
a doua este cu privire la conferirea unui grad ce calificare superior
a treia, cu privire la promovarea într-e o funcție publică superioară
a patra, cu privire la distituirea din funcția publică.

De asemenea în cadrul procedurii de evaluare a performanțelor funcționarului public se indentifică și necesitățile de dezvoltare profesionață a acestuea, astfel funcționarul public , are atît dreptul cît și obligația de a-și
rwspectiv fiecare autoritate publică trebuie să-și asigure organizarea a unui sistem                planificat de dezvoltare planificată continuă a funcționarului public care include aprofundarea și actualizarea cunoștințelor, dezvoltarea abilităților necesare pentru exercitarea eficientă , pentru exercitarea atribuțiilor funcției respective.
Conform legii sunt stabilite un anumit număr de ore de dezvoltare funcțională continuă și anume conform legii este prevăzut 40 de ore anual.
Modul de dezvoltare și perfecționare continuă a fuincționarului public se aprobă de guvern , în anumite cazuri prevăzute de lege și anume legea privind statutul public, și anume cînd durata este mai mare de 90 de zile pe an, funcționarul public poate fi obligat să-și anume prin angajament scris că după terminarea cursurilor va activa în funcționarea publică între 2 și 5 ani.

Prin urmare legislația în vigoare prevede condițiile necesare ca funcționarii publici să aibă posibilitatea de avansare în serviciul public cît și în trepre de salarizare.

---